În Europa, continuă să crească numărul migranților, iar liderii UE sunt depășiți de situație

Algerienii şi marocanii au îngroşat în anul 2017 fluxul migrator pe Mediterana către Spania, ţară unde sosirile migranţilor ilegali s-au triplat faţă de anul precedent, însă majoritatea celor veniţi în Europa în căutarea unei vieţi mai bune au debarcat tot în Italia, în timp ce între liderii, informa Joi AFP. Între 1 Ianuarie şi 20 Decembrie 2017 în total 21.468 de migranţi au debarcat pe coastele Spaniei, faţă de 6.046 anul anterior. Italia rămîne principala poartă de intrare a migranţilor în Europa, cu aproape 119.000 de sosiri anul acesta, cifră cu aproximativ o treime mai mică faţă de cea din 2016. Această scădere este rezultatul acordurile încheiate de autorităţile italiene cu Guvernul libian recunoscut de comunitatea internaţională şi cu grupări libiene. Cea mai mare parte a migranţilor veniţi în Europa pe Mediterana provin în continuare din ţările Africii sub-sahariene. Problema migraţiei rămîne un subiect important pe agenda Uniunii Europene şi provoacă în continuare divergenţe între statele membre. În timp ce Comisia Europeană şi guverne Vest-europene insistă pe redistribuirea migranţilor prin cote obligatorii în toate statele UE, invocînd argumentul ‘solidarităţii’, statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) refuză să preia migranţi şi denunţă o politică europeană care încurajează migraţia. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk – care a pledat pentru renunţarea la cotele obligatorii ce au provocat ‘diviziuni’ în UE, ideea sa fiind însă respinsă de Comisia Europeană -, a estimat că va fi ‘foarte dificil’ ca statele UE să ajungă la un compromis în această chestiune, dar a anunţat alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că la summitul european din Decembrie a fost stabilit obiectivul ca pînă în Iunie 2018 să fie aprobată noua politică de azil a UE.

Un nou atac armat în SUA

Un nou atac armat șochează SUA. De data aceasta, atacul a avut loc într-o biserică baptisă din Texas. Atacul a avut loc în Shutterland Sprigns din statul Texas, SUA.

La ora scrierii acestei știri, nu se știe exact numărul răniților, dar martorii susțin că la fața locului sunt foarte multe ambulanțe și mașini de poliție. De asemenea, medicii de la Connally Memorial Medical Center au confirmat primirea mai multor victime cu răni produse prin împușcare.

Expansiunea NATO în Europa provoacă iritarea Moscovei

Intenţia NATO de a crea două noi comandamente „pentru cazul unui potenţial conflict cu Rusia” se încadrează în tactica sa de intimidare, susţine preşedintele Comisiei de apărare şi securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a Parlamentului rus), generalul Viktor Bondarev, fost comandant-şef al forţelor aeriene ruse, care a avertizat că, dacă acţiunile Alianţei vor lua o întorsătură periculoasă, Rusia va reacţiona imediat şi în mod adecvat,relatează TASS, potrivit agerpres. Potrivit acestuia, Vara trecută, Alianţa Nord-Atlantică a mărit efectivele Forţei de reacţie rapidă la 40.000 de militari pe flancul estic. Fostul comandant-şef al forţelor aeriene ruse susţine că motivele invocate de SUA pentru extinderea ramificaţiilor sale „sună absurd şi ridicol”. „Nu se poate vorbi despre nici un fel de potenţial conflict cu Rusia. Nici vorbă despre aşa ceva. Istoria de secole a ţării noastre arată că noi am intrat în conflict numai ca ripostă. Dar vom reacţiona imediat”, a afirmat generalul Bondarev, citat de serviciul său de presă. Publicaţia Wall Street Journal informase anterior, citînd înalţi oficiali din ţări membre ale NATO, că Alianţa intenţionează să aprobe crearea a două noi comandamente pentru a consolida punctele slabe în eventualitatea unui potenţial conflict cu Rusia.

De Anul Nou, la Istanbul vor fi desfăşuraţi 40.000 de membri ai forţelor de securitate

La Istanbul vor fi desfăşuraţi 40.000 de membri ai forţelor de securitate pentru festivităţile din noaptea de Anul Nou, la un an după atentatul împotriva unei discoteci care s-a soldat cu 39 de morţi, a anunţat Joi guvernatorul oraşului, relatează AFP. După atacul de la discoteca Reina, revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, festivităţile ar urma să fie mai discrete în acest an la Istanbul, unde în mai multe cartiere populare au fost interzise adunările publice. Poliţia turcă a arestat zeci de suspecţi jihadişti pe teritoriul ţării, în ultimele zile, fără să fie stabilită vreo legătură a acestora cu un proiect de atentat de Anul Nou. Autorităţile turce au anunţat interdicţia de adunări publice în emblematica piaţă Taksim din Istanbul, precum şi în cartierul foarte aglomerat Beşiktaş.

Dintr-o închisoare de la Berlin au evadat patru deţinuţi

Patru deţinuţi au evadat dintr-o închisoare de la Berlin, a anunţat Guvernul oraşului-land, relatează The Associated Press. Cei patru bărbaţi par să fi evadat cu ajutorul unui vehicul de reparaţii auto din incinta Închisorii Ploetzensee, a precizat Joi Ministerul berlinez al Justiţiei. Este însă neclar cînd a avut loc evadarea. Ministerul a anunţat doar că examinează cum a avut loc. Autorităţile nu au oferit informaţii despre evadaţi şi nu au spus nici de ce se aflau la închisoare.

România riscă și ea să fie boicotată de Liga Arabă

Ministrul palestinian de Externe, Riad Malki, a anunţat Joi că Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) va cere la apropiatul summit al Ligii Arabe boicotarea ţărilor care îşi mută ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim, relatează agenţia Xinhua, citată de agerpres.ro. Malki a precizat că palestinienii vor face apel la cinci ţări arabe să aplice Rezoluţia summitului Ligii Arabe din 1980 privind boicotarea acelor guverne care îşi mută ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim. Se aşteaptă ca Liga Arabă să aibă o conferinţă ministerială pe 6 Ianuarie 2018 la Amman (Iordania) şi să analizeze mecanismul de a determina SUA să-şi retragă decizia privind Ierusalimul.''Vom face apel la convenţie să le ceară statelor arabe să aplice rezoluţiile summitului de la Amman din 1980, să suspende relaţiile politice şi comerciale cu ţările care îşi mută ambasadele la Ierusalim sau care recunosc Ierusalimul drept capitala Israelului'', a spus Malki.Potrivit declaraţiilor sale, Guatemala, care a anunţat recent că-şi va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, va avea de suferit pe plan economic dacă nu-şi va retrage decizia, deoarece această ţară latinoamericană vinde peste 90 % din producţia sa de cardamom ţărilor arabe. Malki a afirmat, de asemenea, că se aşteaptă ca alte 10 guverne să-şi mute ambasadele la Ierusalim şi să recunoască oraşul drept capitala Israelului. Palestinienii sunt în contact cu ele, din care ''o parte au afirmat că nu vor întreprinde un astfel de demers''. 

Liderul de la Kremlin a ordonat să fie ”lichidaţi pe loc” autorii atentatelor care ameninţă forţele de ordine

Vladimir Putin a ordonat Joi ”lichidarea pe loc” a autorilor unor atentate care pun în pericol forţele de ordine, în urma unui ”act terorist” la Sankt Petersburg, într-un context de ameninţare legată de întoarcerea în ţară a jihadiştilor plecaţi să lupte în Siria, relatează AFP. Explozia unei bombe artizanale într-un dulap de bagaje, într-un supermarket, în al doilea cel mai important oraş din Rusia, s-a soldat cu 14 răniţi, dintre care 13 au fost spitalizaţi Miercuri seara, cu patru zile înainte de Revelion şi Anul Nou. Anchetatorii au deschis o procedură privind o ”tentativă de omor”, iar preşedintele a catalogat faptele drept un ”act terorist”, în cursul unei ceremonii, la Kremlin, dedicate militarilor ruşi care au participat la intervenţia în Siria. El a adăugat că a dat ordin Serviciilor speciale din cadrul FSB, ”ca în timpul arestărilor să acţioneze în cadrul legii”. ”Însă, în caz de ameninţare a vieţii sau sănătăţii agenţilor noştri, ofiţerilor noştri, trebuie să se acţioneze în mod ferm şi să nu se ia prizonieri, ci să se lichideze bandiţii pe loc”, a continuat el. Rusia a fost ameninţată în mai multe rînduri de organizaţia Statul Islamic (SI) şi de aripa siriană a Al-Qaida, după lansarea intervenţiei sale militare în Siria, pe 30 Septembrie 2015. Aproape 4.500 de cetăţeni ruşi au plecat să lupte ”alături de terorişti”, potrivit directorului FSB Aleksandr Bortnikov. Ruşilor - majoritatea originari din republici musilmane instabile din Caucaz - plecaţi să lupte în Irak şi în Siria li se adaugă cîteva mii de combatanţi provenind din ţări din Asia Centrală, care are o importantă diaspora în Rusia.

Un fost fotbalist a devenit noul preşedinte al Liberiei

Fostul fotbalist George Weah, premiat cu Balonul de Aur în 1995, a cîştigat turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Liberia, obţinînd 61,5 la sută din voturile exprimate. Weah va fi astfel noul preşedinte al Liberiei, învingîndu-l Joseph Boakai, vece-preşedintele în funcţie. Aceste alegeri vor marca primul transfer democratic de putere în această ţară, din 1944.Alegerile s-au desfăşurat Marţi, iar numărătoarea s-a încheiat Joi. Liberia a fost condusă timp de 12 ani de Ellen Johnson Sirleaf, prima preşedintă aleasă într-o ţară africană. Sub conducerea sa, s-a consolidat pacea în Liberia, ţară în care războiul civil s-a încheiat în 2003. Însă criticii, inclusiv majoritatea tinerilor liberieni, susţin că ultimii ani au fost marcaţi de corupţie în administraţie şi că Sirleaf a făcut prea puţin pentru a-i scăpa pe liberieni de sărăcie. În plus, Liberia a fost afectată în ultimii ani şi de Ebola, mii de oameni murind din această cauză în perioada 2014-2016. George Weah a fost un atacant de succes, el evoluînd la mari cluburi europene, ca AS Monaco, Paris Saint-Germain, AC Milan, Chelsea, Manchester City şi Olympique Marseille. El a îmbrăcat de 60 de ori tricoul naţionalei Liberiei, pentru care a înscris 22 de goluri. Weah este singurul african cîştigător al Balonului de Aur. În 2014, Weah a fost ales senator şi a mai candidat la prezidenţiale în 2005, fiind învins.

Preşedintele Italiei a dizolvat Parlamentul

Preşedintele Italiei Sergio Matarella a dizolvat Parlamentul, noi alegeri generale urmînd să aibă loc probabil în 4 Martie, transmite BBC. Guvernul se va reuni pentru a stabili data exactă a scrutinului. Partidul Democrat va trebui să se confrunte cu M5S şi cu partidul de dreapta Forza Italia, care doresc măsuri dure pentru reducerea migraţiei. Fluxul de migranţi, în principal provenind din Africa sub-sahariană, reprezintă o problemă majoră. Paolo Gentiloni este cel de al treilea prim-ministru din actuala legislatură. Sondajele de opinie indică faptul că principalii rivali - PD, M5S şi Forza Italia - vor diviza votul.

Mai multe personalităţi din diferite ţări fac apel la boicotarea noului Guvern austriac

Personalităţi din diferite ţări au dat publicităţii Joi un apel de a interzice în Europa noul Guvern austriac, format din politicieni de dreapta şi de extrema dreaptă, şi de a boicota viitoarea Preşedinţie austriacă a Consiliului Uniunii Europene (Iulie-Decembrie 2018), relatează AFP. ''Să nu ne ascundem: ei sunt urmaşii nazismului care au intrat în poziţie de forţă în noul Guvern austriac'', o dată cu cooptarea la guvernare a şase miniştri din partea Partidului Libertăţii din Austria (FPOe, extrema dreaptă), afirmă în apel un grup condus de Benjamin Abtan, preşedintele Mişcării antirasiste europene (RGAM), şi fostul ministru francez de Externe Bernard Kouchner. Printre semnatari figurează personalităţi care au legătură cu memoria Shoah, precum Serge şi Beate Klarsfeld, lideri ai asociaţiei Fii şi fiice de deportaţi evrei din Franţa, dar şi fostul preşedinte al Timorului de Est şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Jose Ramos-Horta, fostul ministrul spaniol de Externe Miguel-Angel Moratinos, fosta şefă a Guvernului canadian Kim Campbell sau scriitorul şi cineast franco-cambodgian Rithy Panh. Însă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că doreşte să evite 'orice prejudecată' faţă de noul Executiv austriac, despre care a spus că va fi judecat 'la fel ca toate guvernele, după acţiunile sale' şi a insistat că a primit din partea noului premier austriac, conservatorul Sebastian Kurz, asigurări privind angajamentul său 'foarte clar faţă de Europa'. În vîrstă de numai 31 de ani, Sebastian Kurz conduce o coaliţie de centru-dreapta alcătuită din formaţiunea sa Partidul Poporului (OeVP) şi Partidul Libertăţii (FPOe). Liderul acestuia din urmă, Heinz-Christian Strache, este vicecancelar, iar în noul Executiv FPOe a primit portofolii importante, printre care se numără externele, Internele şi Apărarea. 

Liderul de la Casa Albă este revoltat pe China

Donald Trump, preşedintele SUA, s-a declarat Joi "foarte dezamăgit" că Administraţia din China alimentează cu petrol Coreea de Nord, avertizînd că din această cauză nu se va putea ajunge la soluţionarea pe cale paşnică a crizei Nord-coreene, informează Mediafax. "Prinşi cu mîinile pătate; sunt foarte dezamăgit că Administraţia din China permite trimiterea petrolului în Coreea de Nord", a transmis Donald Trump joi seară prin Twitter. "Dacă aceste lucruri vor continua, nu va exista niciodată o soluţie amiabilă la problema Nord-coreeană!", a atras atenţia liderul de la Casa Albă. Un cotidian Sud-coreean a relatat că nave chineze au transferat petrol unor vase Nord-coreene. Însă China a respins acuzaţiile, dînd asigurări că nu a încălcat deloc embargoul impus de Naţiunile Unite Coreei de Nord.

Lupte grele în ultima provincie necontrolată de Damasc

Armata siriană înainta Joi către provincia Idlib (Nord-Vest), aceasta fiind ultima zonă care a scăpat total de sub controlul trupelor regimului în ţara cuprinsă de război, a indicat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de AFP. Această înaintare ar putea fi indiciul unei viitoare ofensive de mai mare anvergură în provincia situată în Nord-Vestul Siriei, la frontiera cu Turcia, scrie agerpres.ro. De la începutul săptămînii, lupte violente au avut loc la periferia acestei regiuni între forţele regimului şi Fateh al-Cham, fostă ramură a reţelei Al-Qaida, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman. Această zonă este de două luni teatrul unor lupte violente între cele două părţi, dar, potrivit OSDO, o ofensivă a armatei este în curs de desfăşurare de cîteva zile. Provincia Idlib a scăpat din 2015 de sub controlul regimului lui Bashar Al-Assad, ale cărui trupe au fost alungate de către o coaliţie formată din rebeli şi jihadişti. În Vară, gruparea Fateh al-Cham, cunoscută în trecut sub denumirea de Frontul Al-Nosra, a întreprins o acţiune în forţă împotriva rebelilor, foştii lor aliaţi, şi controlează acum imensa majoritate a provinciei Idlib. Această provincie este una dintre cele patru zone de dezescaladare stabilite în Siria în scopul reducerii violenţelor, după acordurile între Moscova, Teheran, un alt aliat al regimului, şi Ankara, care susţine opoziţia faţă de regim.