Rusia: Doi parlamentari denunță tentative de amestec străin în alegerile prezidenţiale

Doi parlamentari ruşi au denunţat, Vineri, tentative de amestec străin în alegerile prezidenţiale, informează AFP. Principala modalitate de ingerinţă constă în informaţii trunchiate în presa străină, au explicat ei. Senatorul Andrei Klimov, şeful Comisiei pentru apărarea suveranităţii din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului Rusiei) a declarat agenţiei France Presse că au avut loc atacuri „masive, care devin sistematice” şi că străinătatea a încercat să se amestece în toate alegerile care au avut loc în Rusia după căderea URSS în 1991. Pînă acum, potrivit senatorului, au fost identificate „zece axe” de amestec în treburile interne ale Rusiei, mergînd de la acţiuni prin intermediul „aşa-ziselor organizaţii neguvernamentale” şi pînă la politizarea inacceptabilă a sportului. Vicepreşedintele Dumei de Stat (Camera inferioară a Legislativului), Piotr Tolstoi, a susţinut că opoziţia marginală din Rusia este prezentată disproporţionat în presa occidentală, ceea ce „bineînţeles că influenţează atitudinea generală faţă de alegeri, dacă unii încep să îl compare pe bloggerul (Alexei) Navalnîi cu liderul unui partid reprezentat în Parlament”. Deputatul a condamnat şi prezentarea unor organizaţii de presă ruse, cum ar fi RT şi Sputnik, ca vectori de propagandă ai Kremlinului, care au încercat să influenţeze campania prezidenţială din 2016, din Statele Unite, şi pe cea din 2017, din Franţa. Tolstoi a insistat că „Rusia nu poate lăsa fără răspuns acţiunile împotriva jurnaliştilor în străinătate”. El a afirmat că „în Occident încă n-au înţeles toţi că nici o ţară din lume nu are dreptul moral de a da lecţii Rusiei. Dar cînd toţi vor fi înţeles, vom putea stabili relaţii bazate pe egalitate şi respect reciproc”.

Vladimir Putin ar fi votat de cel puţin 67% dintre ruşi (sondaj)

Cel puţin 67% dintre ruşi ar urma să voteze în favoarea preşedintelui în exerciţiu Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale din Martie, arată, Vineri, un sondaj de opinie, informează agenţia Xinhua. Sondajul, realizat de Fundaţia de Opinie Publică din Moscova în perioada 20-21 Ianuarie pe un eşantion de 3.000 de persoane în 207 locaţii, arată de asemenea că cei mai importanţi rivali ai lui Putin, Pavel Grudinin, susţinut de Partidul Comunist rus, şi Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat, ar obţine doar 6% din voturi fiecare, conform agerpres. Restul candidaţilor s-ar bucura de un sprijin de doar 1% sau mai puţin, potrivit sondajului.

Rusia nu va expulza Nord-coreeni în virtutea noilor sancţiuni ale ONU împotriva Phenianului

Rusia nu va expulza cetăţeni ai Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC, Coreea de Nord), aşa cum cer SUA, în virtutea noilor sancţiuni pe care le-au impus împotriva Phenianului, a declarat Vineri presei ministrul adjunct de Externe rus, Igor Morgulov, citat de agenţia oficială de presă RIA Novosti. ‘Noi vom aplica doar sancţiunile care sunt adoptate de Consiliul de Securitate al ONU. Noi nu recunoaştem sancţiunile unilaterale americane. Şi nu avem obligaţii internaţionale să le punem în aplicare’, a afirmat Morgulov, întrebat dacă Moscova va expulza lucrători Nord-coreeni, aşa cum cer SUA. În Decembrie trecut, Consiliul de Securitate a instituit noi sancţiuni internaţionale împotriva Coreei de Nord pentru dezvoltarea programelor sale nuclear şi balistic, o rezoluţie pregătită în acest sens de SUA fiind înregistrată cu numărul 2379. A fost un vot unanim asupra acestei rezoluţii americane ce abordează aprovizionarea cu petrol şi chestiunea muncitorilor Nord-coreeni din străinătate, a relatat la 22 Decembrie AFP. Această rezoluţie cere, printre altele, tuturor ţărilor membre ONU să repatrieze imigranţii Nord-coreeni ‘imediat, dar nu mai tîrziu de sfîrşitul anului 2019’.

”America mai întîi nu este America singură”, spune Trump la Davos, huiduit după ce a atacat presa

Reluîndu-şi sloganul de dintotdeauna, preşedintele american Donald Trump a dat asigurări, Vineri, la Davos, că ”America mai întîi nu este America singură”, într-un discurs menit în întregime să le ofere asigurări partenerilor comerciali şi diplomatici ai Statelor Unite, zguduiţi de derapajele sale trecute, relatează AFP, citată de news.ro.Preşedintele american nu a putut însă să se reţină să strecoare o critică la adresa presei ”rele”, fiind huiduit de o sală de 1.500 de persoane în care se aflau personalităţi economice şi politice, dar şi jurnalişti. În cele 15 minute cît a durat discursul său, aplaudat politicos, Donald Trump nu s-a dezlipit de cele două promptere ale sale. Însă fără să urmeze vreo notă s-a lansat într-una dintre criticile recurente cu privire la presă. Vorbind despre cariera sa, Donald Trump a spus: ”am avut întotdeauna o presă foarte bună atunci cînd eram om de afaceri. Abia devenind om politic mi-am dat seama cît de rea poate să fie presa” şi ”falsă”. Atunci au izbucnit huiduieli.

Finlanda vrea să schimbe ora în toată Europa

Guvernul de la Helsinki vrea eliminarea procedurii de trecere la ora de Vară în Uniunea Europeană, după ce anul trecut peste 70.000 de finlandezi au semnat o petiție în acest sens. Ministrul finlandez al Transporturilor și Comunicațiilor, Anne Berner, a anunțat că obiectivul Guvernului „va fi abandonarea acestei practici într-o manieră uniformă la nivelul UE”. Nici un stat membru UE nu poate pune capăt în mod unilateral practicii de a da ceasurile cu o oră înainte în timpul lunilor de Vară, fiind nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Însă finlandezii se declară nemulțumiți de această practică pentru că nu văd care sunt beneficiile pentru ei. În Finlanda, soarele nu apune timp de 73 de zile consecutive în perioada Verii iar în timpul Iernii soarele nu răsare timp de 51 de zile în zona de Nord a Finlandei. Legislația Finlandei obligă Parlamentul să ia în considerare orice petiție care are cel puțin 50.000 de semnături.

Poliţia a intervenit într-un cinematograf din Moscova care a încălcat interdicţia de a difuza filmul Moartea lui Stalin

Şase poliţişti s-au prezentat, Vineri, la un cinematograf din Moscova care a încălcat interdicţia de difuzare a filmului "Moartea lui Stalin", relatează AFP. Ei au fotografiat ecranul computerului de la ghişeul de bilete şi au interogat mai mulţi angajaţi, după matineu. Ministerul rus al Culturii a retras, Marţi, licenţa de difuzare filmului regizorului scoţian Armando Iannucci, din motive ideologice, cu numai două zile înaintea premierei în Rusia. Cinematograful "Pioner" a organizat totuşi vineri mai multe proiecţii şi a precizat că nu se anulează nici vizionarea programată seara. Ministerul avertizase că va declanşa "acţiuni administrative" împotriva cinematografelor care încalcă interdicţia. Filmul, care prezintă în registru comic lupta pentru succesiunea lui Stalin, în 1953, era oricum interzis minorilor. El a fost vizionat, Luni, de mai mulţi cineaşti, deputaţi şi politicieni ruşi, care i-au cerut ministrului Culturii, Vladimir Medinski, să oprească difuzarea comediei, pe care au considerat-o "extremistă" şi "o ofensă la adresa simbolurilor naţionale ruse".

Germania: Peste 2.000 de ofiţeri de poliţie sunt pregătiţi să fie desfăşuraţi pentru demonstraţia kurzilor împotriva ofensivei Turciei în Afrin

Poliţia germană a avertizat asupra unui „potenţial considerabil de conflict” la o demonstraţie planificată de kurzi, Sîmbătă, în oraşul Köln (Vest), informează agenţia dpa. Peste 20.000 de participanţi kurzi din fiecare parte a Germaniei se aşteaptă să sosească la Köln pentru acţiunea de protest împotriva ofensivei militare turce în curs de desfăşurare vizînd forţele kurde din Nordul Siriei, a declarat, Vineri, şeful forţelor de poliţie din Köln, Uwe Jacob, conform agerpres. Peste 2.000 de ofiţeri de poliţie sunt pregătiţi să fie desfăşuraţi pentru demonstraţie, inclusiv din state federale vecine, a adăugat el. Sindicatul ofiţerilor de poliţie, GdP, a avertizat de asemenea asupra posibilităţii unor ciocniri violente. Dreptul de exprimare a opiniei a fost acordat de asemenea persoanelor care „nu sunt neapărat cetăţeni germani”, a declarat, Vineri, Oliver Malchow, şeful GdP. Cu toate acestea, „conflictele” care se termină cu atacuri violente asupra adversarilor politici, trecătorilor nevinovaţi sau poliţiei nu vor fi tolerate, a adăugat el. „Republica Federală (Germană) nu trebuie să devină o scenă pentru conflicte intra-turce”, a insistat şeful sindicatului poliţiştilor.

Un fermier german este acuzat de omor prin imprudenţă după moartea unui muncitor agricol român

Un nou proces a început, Vineri, la Freiburg, în Germania, împotriva unui fermier german acuzat de omor prin imprudenţă în cazul unui muncitor agricol român decedat în urma insolaţiei suferite în Vara lui 2014,  relatează dpa. Procurorii au descris evenimentele din Iunie 2014, cînd românul Petru B., de 32 de ani, şi cumnatul său au fost obligaţi să încarce baloţi grei de paie sub un soare arzător, pe o temperatură de 31 grade Celsius şi fără nici o adiere de vînt. Românii au încărcat între 800 şi 900 de baloţi de paie, de cîte 20 kg fiecare, muncind 10 ore pe zi pentru fermierul german, care le-a refuzat pauze şi accesul la apă, au spus procurorii. În ziua următoare, Petru B., care se plînsese de probleme de sănătate, s-a prăbuşit pe cîmp, a intrat în comă şi a decedat la spital după două săptămîni şi jumătate, din cauza unei insuficienţe multiple de organe. Inculpatul a negat cele relatate de procurori, declarînd că i-a tratat corect pe muncitori, care au avut acces la apă şi au putut lua pauze de odihnă. Fermierul a mai afirmat că problemele cu inima ale victimei nu i-au fost clare întrucît aceasta nu vorbea limba germană. Audierea de Vineri a fost cea de-a doua în acest caz. Prima audiere, în urmă cu un an, a fost întreruptă din cauza decesului subit al avocatului fermierului, judecătorul fiind obligat să convoace un nou proces. Familia victimei s-a constituit parte civilă la proces.

Franţa şi Japonia vor „să exercite presiuni maxime” asupra Coreei de Nord pentru a renunța la programul nuclear

Franţa şi Japonia s-au angajat, Vineri, „să exercite presiuni maxime” asupra Coreei de Nord pentru a o determina să renunţe la programul său nuclear, în cadrul unei reuniuni la Tokyo a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din cele două ţări, relatează AFP. „Coreea de Nord reprezintă o ameninţare nu numai pentru Asia, ci şi pentru Europa”, a declarat, Vineri seara, ministrul de Externe japonez Taro Kono în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său francez Jean-Yves Le Drian, conform agerpres. Coreea de Nord „pune în pericol securitatea regională şi internaţională (…) Scopul nostru rămîne să aducem Phenianul la masa negocierilor cu obiectivul renunţării definitive, ireversibile şi verificabile la programele sale” nuclear şi balistic, a declarat la rîndul său Jean-Yves Le Drian. Într-o declaraţie comună, Parisul şi Tokyo şi-au reafirmat „dorinţa de a exercita o presiune maximă asupra Coreei de Nord”.

Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a fost consemnat la domiciliu pe timpul nopţii

Curtea de Apel din Kiev a ordonat, Vineri, ca fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit lider al opoziţiei în Ucraina, acuzat că ar intenţiona să răstoarne actuala putere de la Kiev, să fie consemnat la domiciliu pe timpul nopţii, relatează AFP şi Unian. Astfel, Saakaşvili va trebui să stea acasă zilnic între orele 22:00 şi 07:00 dimineaţa, potrivit deciziei anunţate de judecătorul Oleg Prisiajniuk, decizie ce satisface doar parţial cererea Parchetului care a solicitat arest la domiciliu 24 de ore din 24 pentru fostul preşedinte georgian. De asemenea, Curtea i-a interzis lui Saakaşvili să părăsească Kievul fără autorizaţie din partea Parchetului sau a unui tribunal. Saakaşvili şi zeci de susţinători ai săi prezenţi în sala de tribunal au primit decizia strigînd ‘Ruşine!’. ‘Aceasta nu este o instanţă, ci o creatură venală!’, a afirmat fostul lider georgian. În opinia sa, această decizie are drept scop limitarea activităţilor sale politice. ‘Nu mai pot pleca din Kiev, nu mai pot să merg în provincie, să adun oameni, să organizez manifestaţii’, a constatat el. Cu toate acestea, el a promis să continue mişcarea de protest ‘pentru înlăturarea puterii’ preşedintelui Petro Poroşenko, pe care îl acuză de corupţie.

Printre figurile emblematice ale secolului XX din Rusia se numără Iuri Gagarin,Vladimir Vîsoţki şi Gheorghi Jukov (sondaj)

Cosmonautul Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, cîntăreţul Vladimir Vîsoţki şi mareşalul sovietic Gheorghi Jukov reprezintă pentru ruşi, de aproape 20 de ani, figurile emblematice ale secolului XX, relevă Centrul de cercetare a opiniei publice din toată Rusia. ”Vladimir Vîsoţki rămîne una dintre cele mai importante icoane ale Rusiei din secolul al XX-lea, în condiţiile în care 28% dintre cei chestionaţi în 2018 au menţionat numele său, comparativ cu 31% în 1999. Vîsoţki este pe locul al doilea după Iuri Gagarin (44% în 2018), relevă sondajul, citat de agenţia TASS. Mareşalul sovietic Gheorghi Jukov, considerat drept unul dintre cei mai mari comandanţi din cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost a treia personalitate menţionată, conform agerpres. Sondajul, efectuat în perioada premergătoare zilei în care Vîsoţki ar fi împlinit 80 de ani (25 Ianuarie), arată că aproape fiecare rus îi cunoaşte numele, în timp ce 92% dintre cei familiarizaţi cu activitatea sa au spus că au fost afectaţi pozitiv de acesta. Aproximativ 67% dintre ruşii familiarizaţi cu numele lui Vîsoţki cred că el a influenţat puternic opiniile contemporanilor şi al generaţiilor următoare. În acelaşi timp, 53% dintre cei chestionaţi spun că activităţile sale creative nu au avut ca scop protestul împotriva sistemului sovietic, în timp ce 34% au exprimat o părere contrară, mai relevă ancheta. Sondajul realizat prin telefon la nivel naţional, care a implicat 2.000 de persoane, a fost efectuat în perioada 19-20 Ianuarie. Marja de eroare nu depăşeşte 2,2% la un nivel de încredere de 95%.

Germanii sunt acuzați de un genocid de acum peste un veac

Guvernul german a insistat, Vineri, că va continua să considere ca inadmisibil un proces asupra unui presupus genocid comis cu peste un secol în urmă pe teritoriul unde se regăseşte astăzi statul Namibia, după ce două grupuri etnice africane au dat în judecată Germania la New York, relatează dpa. Poziţia Berlinului se bazează pe „principiul imunităţii suverane”, a afirmat purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe, adăugînd că un avocat a prezentat oficial poziţia Germaniei în cadrul unei audieri de Joi la New York. Scurta audiere s-a axat doar pe întrebări procedurale.  Anterior, două termene de judecată au fost anulate din cauza refuzului autorităţilor germane de a trimite un reprezentant oficial la procesul de la New York. Ministrul de Justiţie al landului Berlin, responsabil pentru gestionarea acţionării în judecată a Guvernului german în străinătate, pur şi simplu nu a acceptat cererea. Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Steffen Seibert, a subliniat la rîndul său un aspect fundamental: recunoaşterea responsabilităţii istorice a Germaniei faţă de triburile Herero şi Nama. În discuţie sunt evenimentele din ceea ce era atunci Africa Germană de Sud-Vest – Namibia de astăzi – care a fost peste 30 de ani sub regimul colonial german. Soldaţii germani au zdrobit brutal rezistenţa populaţiei native, inclusiv prin genocidul împotriva triburilor Herero şi Nama. Între 1904 şi 1908, în fosta colonie Africa Germană de Sud-Vest, soldaţii au ucis zeci de mii de localnici aparţinînd triburilor Herero şi Nama, aminteşte Deutsche Welle. Regimul colonial al Germaniei s-a încheiat în 1915 în mijlocul Primului Război Mondial.

SUA şi-au extins sancţiunile la adresa Rusiei

SUA şi-au extins, Vineri, sancţiunile la adresa Rusiei în legătură cu situaţia din Estul Ucrainei şi anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, vizînd o nouă serie de responsabili ruşi şi ‘miniştri’ separatişti, relatează AFP şi Reuters. Aceste sancţiuni financiare vizează 21 de persoane, între care un ministru adjunct al energiei, şi nouă entităţi, a anunţat Trezoreria SUA. Printre oficialii incluşi pe lista lărgită cu sancţiuni figurează ministrul adjunct al energiei din Rusia, Andrei Cerezov, şi un şef de departament din cadrul aceluiaşi minister. Ei au făcut deja obiectul unor sancţiuni pentru deturnarea a patru turbine fabricate de Siemens către Crimeea pentru a furniza energie electrică în teritoriul anexat de Rusia. Includerea companiei ruse Power Machines, care colaborează cu Siemens, pe această listă cu sancţiuni se pare că are legătură tot cu problema celor patru turbine. Serghei Topor-Gilka, director general al Technopromexport, o filială a conglomeratului de stat rus Rostec şi cumpărător de turbine, este de asemenea vizat de măsurile SUA. Dintre entităţile sancţionate, Reuters mai menţionează multiple subsidiare ale producătorului de petrol Surgutneftegaz. Potrivit TASS, Statele Unite au adăugat pe lista cu sancţiuni 12 organizaţii care, potrivit Washingtonului, au legătură cu Surgutneftegaz, companie vizată de sancţiunile SUA şi UE din 2014.

Dar noile măsuri se referă în primul rînd la 11 responsabili separatişti: ‘miniştri’ în republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk (Estul Ucrainei), precum şi la ‘guvernatorul’ oraşului-port Sevastopol din Crimeea, toţi acuzaţi de acţiuni provocatoare sau de exercitarea unor funcţii guvernamentale în teritoriul ucrainean fără autorizaţia Kievului. Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a avertizat la 18 Ianuarie că Rusia va răspunde posibilei extinderi a sancţiunilor de către partea americană la sfîrşitul lunii Ianuarie, fără să ofere detalii, potrivit Vzgliad.