Liderii politici francezi cer reinstaurarea stării de urgenţă

Nicolas Dupont-Aignan, liderul partidului Debout La France, care susţine suveranitatea ţării şi principiile lui Charles de Gaulle în politică, a cerut, Luni, reinstituirea stării de urgenţă pentru a permite Franţei să expulzeze străinii care fac obiectul aşa-numitelor ‘fişe S’ (‘Siguranţa statului’) după atentatele de la Trebes şi Carcassonne (Sud) Vineri, relatează postul de televiziune BFM TV. De asemenea, el a cerut interzicerea Fraţilor musulmani şi a salafismului în Franţa. ‘Trebuie să restabilim starea de urgenţă, în primul rînd. Pentru a avea mijloace juridice, pentru că nu le avem astăzi, de a expulza străinii ce fac obiectul „fişelor S”. În al doilea rînd, să votăm pentru restabilirea dublei pedepse pentru infractorii străini (…). Al treilea punct: de a interzice revenirea tuturor jihadiştilor, a copiilor lor, care luptă în Siria, deoarece sunt viitoare bombe în ţara noastră. Şi apoi al patrulea punct: de a găsi un sistem cu geometrie variabilă pentru cei ce fac obiectul „fişelor S” de a purta brăţară electronică sau a le aplica detenţie administrativă’, a pledat deputatul de Essonne.

El a mai cerut închiderea moscheilor salafiste, menţionînd că se pronunţă ‘în favoarea interzicerii Fraţilor musulmani şi a salafismului în Franţa’. ‘Poate că va fi necesar să renunţăm la micile călătorii în Qatar pentru o mare parte a persoanelor politice şi a oamenilor noştri de afaceri francezi’, a adăugat el. Pentru reinstaurarea stării de urgenţă, ridicată la sfîrşitul lunii Octombrie 2017, s-a pronunţat de asemenea liderul ‘Republicanilor’ (principalul partid de dreapta), Laurent Wauquiez, care a denunţat în acelaşi timp ‘iresponsabilitatea’ lui Emmanuel Macron în lupta împotriva terorismului şi a cerut o serie de măsuri pentru care pledează de cîţiva ani. În acest context, Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze şi preşedinta Adunării Naţionale (fostul Front Naţional), a cerut demisia ministrului de Interne Gérard Collomb, acuzîndu-l pe preşedintele Emmanuel Macron că nu a luat nici o măsură pentru a reduce riscul terorismului în ţară, conform BFM TV.

Bilanţul incendiului din Kemerovo creşte la 56 de morţi

Cel puţin 56 de corpuri au fost găsite după incendiul de Duminică într-un centru comercial din Kemerovo, oraş industrial în Vestul Siberiei, potrivit unui nou bilanţ dat publicităţii de agenţiile de presă ruse Luni, citat de AFP. Serviciile de intervenţie şi pompierii au depus eforturi susţinute pentru degajarea celui de-al treilea etaj, epicentrul incendiului. ‘La ora actuală, s-a confirmat decesul a 56 de persoane’, a indicat purtătoarea de cuvînt a Comitetului de anchetă, Svetlana Petrenko, într-un comunicat. Numeroase persoane erau date dispărute după acest dezastru, au comunicat serviciile de intervenţie. Bilanţul precedent consemna 37 de morţi şi aproximativ 70 de persoane date dispărute, între care 40 de copii. Incendiul s-a declanşat în jurul orei 11:00 GMT Duminică la al treilea şi ultimul etaj al acestui centru comercial situat pe Bulevardul Lenin, în centrul Kemerovo, conform filialei locale a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă rus. Comitetul de anchetă de pe lîngă Parchetul General al Rusiei a anunţat deschiderea unei anchete penale şi arestarea a patru persoane, printre care şi persoana care închiria spaţiul unde s-a declanşat incendiul, precum şi directorul societăţii care administra centrul comercial. Pompierii au reuşit să stingă focul spre 17:30 GMT, a anunţat filiala locală a Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă, adăugînd că peste 300 de salvatori şi pompieri au acţionat la locul dezastrului. Cauza incendiului este deocamdată necunoscută, dar autorităţile au lansat o investigaţie.

FMI vrea o plasă de siguranţa pentru UE

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a propus Luni crearea unui „fond pentru zile negre” în zona euro, în ideea de a proteja statele membre şi uniunea monetară de viitoarele crize economice, transmite Reuters, potrivit agerpres. Într-un discurs la Berlin, Christine Lagarde a salutat ceea ce a numit o relaxare susţinută şi amplă a economiei globale. „Însă există şi alte forţe puternice care ameninţă economia mondială. Gîndiţi-vă la creşterea populismului şi la cîntecele de sirenă în favoarea protecţionismului”, a spus Lagarde. Pentru ca zona euro să se pregătească mai bine pentru următoarea criză economică, directorul FMI a sfătuit statele membre să pună la punct o uniune modernă a pieţelor de capital, o uniune bancară îmbunătăţită şi să facă progrese spre o mai mare integrare fiscală, începînd cu o capacitate fiscală centrală. În ceea ce priveşte propunerea lui Lagarde privind înfiinţarea unui „fond pentru zile negre”, acesta ar urma să fie alimentat de contribuţiile anuale venite de la statele din zona euro în perioadele favorabile. În schimb, statele din zona euro ar urma să primească transferuri de la acest fond în perioadele de criză. În circumstanţe extreme, ţările ar putea să împrumute bani de la acest fond şi să îşi ramburseze împrumuturile cu contribuţii viitoare. Însă transferurile de la acest fond ar urma să fie condiţionate de respectarea de către state a normelor fiscale europene.

Israelul a atacat poziţiile Hamas din Fîşia Gaza

Tancuri israeliene au vizat poziţii ale braţului armat al mişcării fundamentaliste palestiniene Hamas în Fîşia Gaza în noaptea de Duminică spre Luni, ca urmare a unor tiruri provenind dinspre enclava palestiniană, a comunicat Armata israeliană într-un comunicat, citat de AFP, potrivit  agerpres. Tirurile israeliene au lovit două puncte de observare ale brigăzii Ezzedine al-Qassam, braţul armat al mişcării islamiste, în Nordul Fîşiei Gaza, dar fără să rănească vreo persoană, au precizat surse de securitate palestiniene. Tensiunile s-au acutizat în ultimele zile la frontiera dintre Israel şi Fîşia Gaza o dată cu apropierea ‘Zilei Pămîntului’ palestinian (Yom al-Ard), marcată în fiecare an la 30 Martie de arabii israelieni, care comemorează uciderea în 1976 a şase conaţionali în cursul manifestaţiilor împotriva confiscării terenurilor de către Israel. Locuitorii Fîşiei Gaza sunt îndemnaţi să organizeze Vineri un protest în masă la frontiera cu Israelul. Douăsprezece rachete antirachetă din cadrul sistemului Iron Dome au fost activate Duminică seara, după declanşarea sistemului de alertă ce avertizează asupra sosirii iminente a rachetelor în localităţile israeliene care se învecinează cu Fîşia Gaza. Ulterior s-a constatat că nici o rachetă nu a fost lansată spre Israel şi că alerta a survenit în urma unor tiruri trase în interiorul Fîşiei Gaza.

Netanyahu este interogat din nou într-un dosar de corupţie

Poliţiştii israelieni s-au deplasat Luni dimineaţă la reşedinţa de la Ierusalim a premierului Benjamin Netanyahu pentru a-l interoga într-una din anchetele de corupţie care îl vizează pe şeful Guvernului, transmit AFP şi dpa, citînd presa israeliană, potrivit  agerpres. Netanyahu este interogat în cazul Bezeq, după numele celui mai important grup israelian de telecomunicaţii. Premierul urmează să fie confruntat pentru prima dată cu informaţiile furnizate Poliţiei de un martor cheie, Nir Hefetz, unul din oamenii săi de încredere. Soţia lui Netanyahu, Sara, unul din fiii săi, Yair, precum şi principalul acţionar al Bezeq, Shaul Elovitch, şi soţia acestuia, Iris, urmează de asemenea să fie interogaţi, conform presei. Un purtător de cuvînt al Poliţiei a confirmat doar că au loc ‘diferite activităţi de investigaţie’ în cadrul acestei anchete, fără a menţiona numele lui Netanyahu. Poliţia vrea să afle dacă Benjamin Netanyahu şi soţia sa Sara au încercat să-şi asigure o acoperire favorabilă din partea site-ului de informaţii Walla în schimbul unor privilegii din partea Guvernului, care ar fi putut aduce sute de milioane de dolari în conturile Bezeq, conform presei. Walla este proprietatea lui Shaul Elovitch. Aceasta este a noua oară cînd prim-ministrul israelian este interogat în diferite anchete care îl vizează direct sau indirect. Poliţia a recomandat la 13 Februarie inculparea sa în două dintre anchete. Această serie de lovituri dure pun sub semnul întrebării viitorul lui Netanyahu, aflat la putere de aproape un deceniu şi, aparent, fără un rival.

Iubita teroristului din Franţa era urmărită de serviciile de informaţii

Partenera de viaţă a atacatorului jihadist Radouane Lakdim, reţinută după ce acesta a ucis Vineri un jandarm şi alte trei persoane la Carcassonne şi Trebes, în Sud-Vestul Franţei, era dată în urmărire pentru radicalizare, transmite Luni AFP, citînd surse concordante, relatează şi  agerpres. Tînăra în vîrstă de 18 ani făcea obiectul unei ‘fişe S’ (‘Siguranţa statului’) şi era urmărită de serviciile de informaţii, au declarat o sursă apropiată anchetei şi o sursă judiciară. Luat la rîndul său în evidenţă de serviciile de informaţii pentru legăturile sale cu mişcarea salafistă, Lakdim a fost supravegheat o perioadă, din cauza suspiciunilor de radicalizare, însă, potrivit autorităţilor, monitorizarea nu a permis depistarea unor indicii privind trecerea sa la acţiuni violente. Partenera lui Lakdim, un francez de origine marocană în vîrstă de 25 de ani, a fost reţinută Vineri seară. Un prieten al atacatorului, un adolescent de 17 ani, a fost de asemenea arestat în noaptea de Vineri spre Sîmbătă. Ambilor le-a fost prelungit arestul preventiv. O sursă judiciară a declarat Duminică pentru AFP că cei doi răspund la întrebările anchetatorilor şi că tînăra ‘manifestă semne de radicalizare’.

Atmosferă tensionată la Varna. Erdogan s-a întîlnit cu liderii europeni

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întîlnit Luni la Varna, în Bulgaria, cu şefii instituţiilor europene într-o tentativă de revitalizare a unui dialog devenit tot mai dificil între Ankara şi Bruxelles, transmite AFP, conform  agerpres. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cel al Consiliului European, Donald Tusk, au avut un dejun de lucru cu Erdogan, pe agendă aflîndu-se numeroase subiecte spinoase: degradarea statului de drept în Turcia după puciul eşuat din Iulie 2016, acordul controversat privind migraţia, candidatura Ankarei la UE sau ofensiva turcă împotriva unei miliţii kurde în Siria. Cu toate acestea, remarcă AFP, niciuna dintre părţi nu are interesul de a face să derapeze discuţiile: pentru Turcia, Uniunea Europeană rămîne un partener comercial important, iar pentru Bruxelles, Ankara continuă să fie un aliat crucial în lupta împotriva fluxurilor de migraţie şi a terorismului. Un nou moment tensionat a fost consemnat săptămîna trecută, cînd, după mai multe incidente, liderii europeni au condamnat ‘acţiunile ilegale persistente’ ale Turciei în Marea Egee şi în Mediterana de Est în detrimentul statelor membre Grecia şi Cipru. Turcia a calificat drept ‘inacceptabile’ declaraţiile UE şi şi-a exprimat, la rîndul său, furia faţă de criticile europene legate de ofensiva pe care o duce împotriva miliţiei kurde YPG în regiunea Afrin din Nord-Vestul Siriei.

Discuţiile pentru formarea noului Guvern italian încep de la zero

Luigi Di Maio, candidat al populiştilor din Mişcarea Cinci Stele (M5S) la funcţia de şef al Guvernului italian, şi Matteo Salvini, liderul partidului Liga (fosta Liga Nordului, de extrema dreaptă), consideraţi drept noii conducători ai politicii italiene, au declarat că negocierile pentru guvern încep de la zero, în pofida acordului dintre ei cu privire la preşedinţia Parlamentului, relatează AFP. Mişcarea Cinci Stele (antisistem) a lui Luigi Di Maio, care s-a opus pînă acum oricăror forme de negocieri politice, a încheiat Sîmbătă în Italia un acord cu coaliţia de dreapta/extrema dreaptă dominată de Matteo Salvini pentru ca să fie ales unul dintre ‘greii’ săi la preşedinţia Camerei Deputaţilor, dîndu-şi votul la schimb pentru unul din fidelii lui Silvio Berlusconi la Senat. Aceste alegeri constituie un pas esenţial înainte de consultările pe care Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, trebuie să le înceapă la începutul lunii Aprilie pentru formarea noului Guvern, în pofida lipsei unei majorităţi clare după alegerile din 4 Martie.

Evreii din Marea Britanie îl acuză pe Jeremy Corbyn că ‘ţine partea’ antisemiţilor

Liderii comunităţii evreieşti din Marea Britanie l-au atacat Luni într-o scrisoare pe un ton neobişnuit de ferm pe şeful partidului laburist Jeremy Corbyn, acuzîndu-l că „ţine partea antisemiţilor” cu regularitate, relatează AFP, potrivit agerpres. În această scrisoare deschisă, două organizaţii care reprezintă comunitatea evreiască, Board of Deputies of British Jews şi Jewish Leadership Council, declară printre altele că Corbyn „în mod repetat a ţinut partea unor oameni care au idei deschis antisemite”. Organizaţiile au anunţat că vor manifesta în faţa Parlamentului înainte de a remite scrisoarea deschisă la o întîlnire a deputaţilor laburişti. Într-un comentariu postat pe Facebook în 2012, Corbyn şi-a exprimat sprijinul pentru lucrarea antisemită a unui artist stradal, o frescă ce arăta bancheri jucînd Monopoly pe spatele celor săraci. Un deputat laburist, Tom Watson, a descris Duminică lucrarea în cauză ca o „frescă oribilă antisemită ce a fost distrusă pe bună dreptate”. „Cînd evreii se plîng de o frescă care este evident antisemită în Tower Hamlets”, un cartier din Londra, „Corbyn îl susţine pe artist”, se spună în scrisoarea deschisă publicată Luni. Hezbollah, mişcarea şiită libaneză, „comite atrocităţi teroriste împotriva evreilor, dar Corbyn spune că îi sunt prieteni şi participă la un miting în sprijinul Hezbollah la Londra”, acuză de asemenea organizaţiile evreieşti. „Exact acelaşi lucru îl face şi pentru Hamas”, mişcarea islamistă palestiniană, adaugă aceste organizaţii. 

Scandal sexual la Casa Albă. Vedeta porno Stormy Daniels afirmă că a avut o relaţie sexuală cu Trump

Starul porno Stormy Daniels a afirmat Duminică, în cursul unui interviu difuzat la televiziune, că a avut o relaţie sexuală cu preşedintele Donald Trump în Iulie 2006 şi că ulterior a fost ameninţată fizic cînd a vrut să facă public acest lucru, relatează AFP. Actriţa şi realizatoarea de filme porno s-a exprimat public pentru prima dată asupra subiectului după informaţiile publicate în Ianuarie de Wall Street Journal. Cotidianul financiar a povestit despre relaţia dintre Donald Trump şi Stephanie Clifford, adevăratul nume al lui Stormy Daniels, şi a dezvăluit că unul dintre cei mai fideli avocaţi ai Preşedintelui, Michael Cohen, i-a plătit actriţei 130.000 de dolari pentru a-i cumpăra tăcerea, cu cîteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2016. În cursul interviului, Stormy Daniels a afirmat că a avut o relaţie sexuală cu magnatul imobiliar în Iulie 2006. Actriţa şi omul de afaceri ar fi rămas în contact timp de un an, mai ales pentru că, după cum a afirmat, Donald Trump a amăgit-o cu un loc în cadrul emisiunii de televiziune „The Celebrity Apprentice”, promisiune rămasă neonorată.

Actriţa a povestit că a fost contactată de revista „In Touch” în 2011, la patru ani după ultimul contact cu Donald Trump, pe tema relaţiei lor. Ea a spus că atunci a acceptat să dezvăluie povestea în schimbul sumei de 15.000 de dolari. Ameninţată cu justiţia de către avocatul Michael Cohen, publicaţia a refuzat în cele din urmă să mai publice articolul, potrivit CBS. Actriţa a mai afirmat că, la cîteva săptămîni după aceea, a fost abordată de un necunoscut într-un parking din Las Vegas, în timp ce era împreună cu fetiţa sa de doi ani. „Lasă-l în pace pe Trump. Uită această poveste”, i-ar fi spus necunoscutul. „Este o fetiţă foarte drăguţă”, ar fi continuat el uitîndu-se la copil. „Ar fi păcat să se întîmple ceva cu mama ei”, ar fi insistat acesta, înainte de a pleca. Ea a subliniat că relaţia sexuală pe care a avut-o cu Donald Trump a fost consimţită, acuzînd mişcarea #MeToo împotriva hărţuirii sexuale că a încercat să o abordeze. „Nu am fost o victimă”, a insistat ea, chiar dacă, după cum a adăugat, nu şi-a dorit un raport sexual cu Donald Trump, care nu o atrăgea fizic. „Nu am spus niciodată că aş fi o victimă”, a continuat actriţa.