Comisia Europeană confirmă cel mai negru scenariu pentru România: Va lega fondurile europene de statul de drept

Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a confirmat că la nivelul Comisiei Europene are loc o dezbatere privind instituirea unor modalităţi de legare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept în viitorul cadru bugetar multianual al UE (pentru perioada 2021-2027), măsură despre care un oficial polonez a spus că nu va fi susţinută de ţara sa, amintind că bugetul multianual al UE trebuie aprobat de toate statele membre, informează agenţia PAP. Vorbind la Bruxelles după o reuniune a Colegiului Comisarilor, Vera Jourova a spus că este 'foarte logic' ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, 'să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept', scrie agerpres.ro. Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi.

NATO: Turcia are ‘dreptul să se apere’ dar ‘într-o manieră proporţională şi măsurată’

NATO a declarat, Joi, că Turcia, care a lansat o ofensivă în Nordul Siriei împotriva unei miliţii kurde acuzate de ‘terorism’, are ‘dreptul să se apere’, dar ‘într-o manieră proporţională şi măsurată’, informează AFP. ‘Turcia este una din ţările NATO care a suferit cel mai mult de pe urma terorismului. Toate naţiunile au dreptul de a se apăra, dar aceasta trebuie făcută într-o manieră proporţională şi măsurată’, a apreciat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-un comunicat, conform agerpres. NATO, care nu participă direct la operaţiunile în Siria, şi-a sporit ajutorul oferit Turciei, amplasînd interceptoare de rachete Patriot în Sudul ţării şi desfăşurînd în spaţiul aerian turc puternicele sale avioane de supraveghere aeriană Awacs.

EUROSTAT: Românii, în topul angajaților cu cele mai multe ore de muncă din Uniunea Europeană

Un angajat cu normă întreagă din Uniunea Europeană a lucrat în medie anul trecut 40,3 ore într-o săptămînă obișnuită de lucru, bărbații muncind în medie 41 de ore, față de 39,3 ore în cazul femeilor, arată datele publicate, Joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cele mai multe ore pe săptămînă - 42 - muncesc angajații din sectorul minier și cei care lucrează în cariere (de piatră, marmură, nisip), iar cele mai puține - 38,1 - cei din domeniul educației. Cea mai lungă săptămînă de muncă este în Marea Britanie, iar cea mai scurtă în Danemarca (singura țară din UE unde se lucrează sub 38 de ore pe săptămînă). În medie, un angajat cu normă întreagă din Marea Britanie lucrează cele mai multe ore pe săptămînă din UE (42,3 ore). Urmează Cipru (41,7 ore), Austria (41,4 ore), Grecia (41,2 ore), Polonia și Portugalia (ambele cu 41,1 ore), Bulgaria (41 ore), Slovenia (40,8 ore), România, Cehia și Slovacia (toate cu 40,7 ore). La polul opus se află Danemarca (37,8 ore), Italia (38,8 ore), Olanda și Franța (ambele cu 39 ore), Finlanda și Irlanda (ambele cu 39,1 ore).

ONU solicită fonduri de 330 milioane de dolari pentru ajutoare umanitare în Libia

Naţiunile Unite au lansat, Joi, un apel la colectarea de fonduri în valoare de 330 milioane de dolari pentru ajutoare umanitare în favoarea a aproximativ un milion de persoane în Libia, ţară aflată într-o situaţie de haos şi placă turnantă a imigraţiei clandestine, relatează AFP. ‘Obiectivul pentru 2018 este de a ajuta ‘cel puţin 940.000 de persoane ştiind că, potrivit estimărilor, 1,1 milioane de persoane din Libia au nevoie de ajutor umanitar’, a declarat la Tripoli coordonatoarea umanitară a ONU în această ţară, Maria Ribeiro, conform agerpres. ‘Avem nevoie de 330 milioane de dolari pentru punerea în aplicare a 71 de proiecte în 2018. Aceste proiecte vor fi întreprinse în parteneriat cu municipalităţile, societatea civilă şi ministerele’, a precizat ea. Anul trecut, comunitatea internaţională a contribuit cu 98 de milioane de dolari pentru ajutoare umanitare destinate Libiei, acoperind 68% din fondurile cerute de ONU. Peste 500.000 de persoane, libieni, migranţi şi solicitanţi de azil, au beneficiat de aceste fonduri care provin în special de la Uniunea Europeană, SUA şi Japonia, a menţionat de asemenea Maria Ribeiro.

Germania a trimis 13 tancuri suplimentare în Lituania într-o demonstraţie în fața Rusiei

Treisprezece vehicule blindate tip Boxer şi un vehicul blindat de recuperare au fost încărcate, Joi, la Immendingen, Sud-Vestul Germaniei, pentru a ajunge cu trenul în patru zile pînă la baza lituaniană Rukla, a anunţat Bundeswehr-ul, relatează dpa. Batalionul de infanterie uşoară 292 urmează să înlocuiască trupele de infanterie mecanizată staţionate la bază. Măsura este destinată „securizării statelor baltice”, a declarat comandantul Wolf Ruediger Otto. Un total de 150 de vehicule şi 60 de containere urmează să fie transportate prin Europa ca parte a noului batalion, potrivit armatei germane. Trupele trebuie înlocuite la fiecare şase luni, întrucît un acord între Rusia şi NATO interzice orice desfăşurare permanentă pe flancul estic al alianţei (Actul Fondator NATO-Rusia din 1997 n.r.). Marea Britanie conduce batalionul desfăşurat în Estonia, Canada pe cel din Letonia, Germania pe cel din Lituania, iar SUA comandă batalionul din Polonia.

Donald Trump acuză palestinienii că dau dovadă de ”lipsă de respect” faţă de SUA

Preşedintele Donald Trump a apreciat, Joi, că palestinienii au dat dovadă de ”lipsă de respect” faţă de Statele Unite şi a anunţat suspendarea unor ajutoare în valoare de cîteva sute de mii de dolari dacă aceştia nu acceptă să participe la negocieri de pace sub egida Washingtonului, relatează AFP. ”Ei ne-au arătat lipsă de respect săptămîna trecută, refuzînd să-l primească pe excelentul nostru vicepreşedinte” Mike Pence, a declarat Donald Trump în cadrul unei călduroase întîlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la Forumul Economic de la Davos (WEF), în Elveţia, conform news.ro. ”Noi le-am dat sute de milioane”, iar ”aceşti bani nu le vor mai fi plătiţi, doar dacă nu se aşază şi negociază pacea”, a adăugat el.

Furioşi din cauza deciziei lui Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, liderii palestinieni au decis să-l boicoteze pe vicepreşedintele american, care a efectuat un scurt turneu în Egipt, Iordania şi Israel de la 20 la 23 Ianuarie. Pence a plecat Marţi înapoi spre Washington, fără să se fi întîlnit cu vreunul dintre ei.

Palestinienii resping presiunile lui Donald Trump pentru a reveni la masa negocierilor cu Israelul

Oficiali palestinieni au respins, Joi, presiunile preşedintelui american Donald Trump pentru a-i face să revină la masa negocierilor cu Israelul sub auspiciile Statelor Unite. „A refuza să te întîlneşti cu opresorul tău nu înseamnă lipsă de respect, ci a te respecta pe tine însuţi”, a declarat pentru AFP Hanan Achrawi, înalt oficial al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP), după ce Trump i-a acuzat pe palestinieni „de lipsă de respect faţă de SUA”, conform agerpres. În timpul unei întîlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveţia, Trump a declarat, Joi, că palestinienii dau dovadă de „lipsă de respect (faţă de SUA) refuzînd să îl primească” pe vicepreşedintele american Mike Pence, care tocmai a efectuat un turneu în Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei palestiniene, Nabil Abu Rudeineh, a respins din nou orice negocieri cu mediere americană atît timp cît SUA nu vor reveni asupra deciziei anunţate de Trump la 6 Decembrie de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Maria Zaharova: Rusia nu va accepta nici o încercare din partea altor state de a se amesteca în campania electorală prezidențială

Rusia va curma orice încercări distructive din partea altor state de a se amesteca în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 18 Martie, a avertizat, Joi,  purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, relatează agenţia de presă oficială TASS. ‘Avem informaţii despre planuri de amestec distructiv din partea unor ţări în afacerile interne ale Rusiei în contextul campaniei prezidenţiale’, a afirmat reprezentanta MAE rus. ‘Aş dori să vă reamintesc încă o dată că astfel de încercări vor fi curmate sever, iar dacă nu vor înceta, atunci vom fi obligaţi să luăm măsuri de represalii adecvate, inclusiv prin reacţia publică şi dezvăluirea datelor disponibile’, a adăugat ea, conform agerpres.

Ceasul apocalipsei indică doar două minute pînă la miezul nopţii, datorită riscului nuclear

Orologiul apocalipsei, care simbolizează iminenţa unui cataclism planetar, a fost dat înainte cu 30 de secunde şi indică doar două minute pînă la miezul nopţii, din cauza unui risc sporit al unui conflict nuclear mondial şi a ”imprevizibilităţii” preşedintelui american Donald Trump, relatează AFP. Minutarul nu a mai fost atît de aproape de miezul nopţii din 1953, cînd Statele Unite şi Uniunea Sovietică testau bomba cu hidrogen, conform news.ro. ”Anul acesta, problema nucleară este din nou în centrul îngrijorărilor”, a declarat Rachel Bronson, preşedinta Bulletin of Atomic Scientists, care gestionează acest orologiu. Ea a citat testele nucleare ale Coreei de Nord, un angajament sporit al Chinei, Pakistanului şi Indiei faţă de arsenalele lor nucleare şi ”imprevizibilitatea” care decurge din tweet-urile şi declaraţiile lui Trump.

De cînd a fost creat, în 1947, orologiul apocalipsei a fost repotrivit de 20 de ori pentru ca să indice de la două minute pînă la miezul nopţii în 1953 şi pînă la miezul nopţii fără 17 minute în 1991, la sfîrşitul Războiului Rece. În 2017, minutarul a fost deja dat înainte cu 30 de secunde, pentru a indica miezul nopţii fără două minute şi jumătate, iar oamenii de ştiinţă au invocat retorica şi acţiunile lui Donald Trump. În 2015, el a fost dat înapoi cu două minute, la ora 23.57, şi a rămas neschimbat în 2016. Oamenii de ştiinţă au citat atunci ca factori încurajatori acordul în dosarul nuclear iranian şi acordul de luptă împotriva modificărilor climatice de la Paris.

Vladimir Putin: Versiunea modernizată a bombardierului Tupolev-160 va consolida puterea militară a Rusiei

Versiunea modernizată a bombardierului Tupolev-160, de concepţie sovietică, prezintă motoare noi şi elemente de avionică menite să-i îmbunătăţească în mod semnificativ capacitatea, a subliniat Putin, Joi, într-o vizită la o fabrică de avioane de la Kazan (Sud), relatează The Associated Press, conform news.ro. Liderul de la Kremlin a asistat la semnarea unui contract în valoare de 160 de miliarde de ruble (aproximativ 2,9 miliarde de dolari) în vederea dotării Forţelor aeriene ruse cu zece astfel de aeronave. Versiunea îmbunătăţită a bombardierului reprezintă un ”pas serios în dezvoltarea industriilor high-tech şi în consolidarea capacităţilor de apărare ale ţării”, a apreciat el. Bombardierul supersonic cu patru motoare, dezvoltat în anii ’80, este cel mai mare avion de luptă din lume. În cursul campaniei ruse în Siria, armata a lansat rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte jihadiste cu ajutorul unor avioane de tip Tu-160s.

Reducerea contribuției Turciei şi a Rusiei la bugetul Consiliului Europei pun în dificultate funcționarea CEDO

Tensiunile provocate de reducerea contribuţiei Turciei şi a Rusiei la bugetul Consiliului Europei nu ar trebui să aibă nici un impact asupra funcţionării Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), au asigurat, Joi, responsabili ai Curţii, citaţi de AFP. ‘Suntem în discuţie cu Comisia de finanţe şi Curtea rămîne un domeniu prioritar’, a asigurat Roderick Liddell, grefierul Curţii, în cadrul conferinţei de presă anuale a preşedintelui Guido Raimondi, la sediul CEDO de la Strasbourg, conform agerpres. ‘Nu aş vrea să fie reduse efectivele, pentru că ne-ar fi greu să lucrăm cu mai puţin personal’, a avertizat el. 714 agenţi şi judecători activează în prezent la CEDO, conform datelor furnizate de Curte.

Turcia a decisă să înceteze să mai fie un contributor major în 2018 şi şi-a redus cota anuală la bugetul Consiliului Europei, de la 33 la 13 milioane de euro. Rusia – un alt contributor major, de acelaşi nivel cu Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie – a alocat doar o treime din contribuţia sa în 2017 şi nu a oferit nici un indiciu cu privire la intenţiile sale pentru anul 2018. Moscova ar urma să deblocheze la sfîrşitul lunii Februarie prima parte a contribuţiei sale la bugetul pe anul 2018. Moscova şi-a îngheţat contribuţia în Iunie 2017 în semn de protest faţă de suspendarea, în Aprilie 2014, a dreptului de vot pentru delegaţia rusă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei din cauza anexării Crimeii de către Rusia.

CE este îngrijorată de încredinţarea directă a unor contracte în domeniul Apărării a cinci state UE

UE declanşează o procedură vizînd cinci state membre, din cauza unor îngrijorări cu privire la modul în care acestea gestionează contracte în domeniul Apărării şi cu privire la condiţii pe care le-ar impune furnizorilor, relatează The Associated Press. Comisia Europeană a anunţat, Joi, că a trimis scrisori de notificare prin care cere clarificări de la Danemarca, Italia, Olanda, Polonia şi Portugalia, conform news.ro. Comisia este îngrijorată de încredinţarea directă a unor contracte în domeniul Apărării de către Italia, Polonia şi Portugalia, care nu par să îndeplinească cerinţele licitaţiei. Bruxellesul vrea, de asemenea, să afle ce condiţii pot impune Danemarca şi Olanda furnizorilor de echipament militar din străinătate. Aceasta este prima acţiune de acest fel a Comisiei în sectorul Apărării.