Maria Zaharova: Acuzaţiile SUA în dosarul rus par opera unui actor profesionist de comedie, poate Jim Carrey

Inculparea a 13 ruşi, acuzaţi că au încercat să influenţeze alegerile prezidenţiale în Statele Unite, este suficient de ridicolă cît să fie considerată opera unui actor profesionist de comedie, apreciază Moscova, scrie The Associated Press. ”Mi se pare, uneori, că în spatele acestor declaraţii făcute în Statele Unite se află unii dintre cei mai celebri actori ai lor de comedie, poate Jim Carrey”, a declarat, Duminică, potrivit agenţiei ruse de stat Tass, o purtătoare de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, conform news.ro. În actul de acuzare făcut public, pe 16 Februarie, un om de afaceri cu legături cu Preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi 12 ruşi sunt acuzaţi că au condus o ”fermă de troli” care a creat false conţinuturi pe reţele de socializare. Zaharova a făcut aceste declaraţii la o emisiune a postului Rusia-1, potrivit Tass. ”Este cu adevărat foarte ridicol să acuzi 13 ruşi dintr-o companie legală că au influenţat alegerile în Statele Unite şi să discuţi în mod serios acest lucru ca pe o probă”, a spus ea.

Israel: Marina militară a împuşcat mortal un palestinian, după ce ambarcaţiunea lui a depăşit limitele permise pentru pescuit

Marina militară israeliană a împuşcat mortal, Duminică, un palestinian a cărui ambarcaţiune a ieşit din zona limitată pentru pescuit din largul Fîşiei Gaza, au anunţat forţele armate israeliene, citate de DPA. Potrivit militarilor israelieni, Ismail Abu Reyallah, în vîrstă de 18 ani, împreună cu alte două persoane, nu a răspuns comenzilor de oprire, după ce ambarcaţiunea lor a depăşit limitele permise. Forţele israeliene au deschis focul şi l-au rănit grav pe Reyallah, care ulterior a decedat. Însoţitorii săi au fost reţinuţi pentru a fi interogaţi, conform agerpres. Nizar Ayyash, liderul sindicatului pescarilor din Gaza, a declarat presei că ambarcaţiunea a fost purtată de vîntul puternic şi de valuri în afara zonei de pescuit. Israelul şi Egiptul ţin Gaza sub o blocadă navală, din motive de securitate, reaminteşte DPA. Circa 3.000 de pescari palestinieni sunt supuşi unor restricţii de acces în Mediterana.

Juncker îndeamnă Macedonia să rezolve conflictul cu Grecia privind numele ţării, pentru a deschide negocieri de aderare la UE

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, i-a îndemnat, Duminică, pe liderii macedoneni să rezolve vechiul conflict cu privire la numele ţării, vecina Greciei, astfel încît să poată deschidă negocieri de aderare la Uniunea Europeană, relatează The Associated Press. Juncker şi-a început în Macedonia, un turneu în Balcanii de Vest, în cadrul căruia urmează să viziteze Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia şi Muntenegrul, toate aspirante la aderarea la Uniune, conform news.ro. El s-a întîlnit în Capitala macedoneană, Skopje, cu premierul Zoran Zaev. Preşedintele CE a lăudat ”ritmul reformelor” de care Macedonia are nevoie să adere la UE şi faptul că a încheiat un tratat de prietenie cu vecina sa Bulgaria. El a evocat de asemenea progrese recente pe care Macedonia şi Grecia le-au făcut în soluţionarea conflictului cu privire la numele Macedoniei. După soluţionarea acestui conflict vechi de 25 de ani, Macedonia, care este candidată la aderarea la UE din 2005, va fi invitată la negocieri de aderare ”în cîteva luni”, a declarat Juncker.

Atac al anarhiștilor la sediul din Atena al grupului farmaceutic Novartis

Membri ai grupării anarhiste elene Rouvikonas au atacat, Duminică, sediul din Atena al grupului farmaceutic elveţian Novartis, implicat într-un scandal de dare de mită către unii responsabili politici de la Atena, transmite AFP, citînd Poliţia greacă. Protestatarii au spart geamurile de la intrarea sediului şi au aruncat cu vopsea roşie înainte de a fugi, conform agerpres. Gruparea Rouvikonas a revendicat atacul. La rîndul său, Novartis a emis un comunicat prin care le cere autorităţilor elene să denunţe atacul şi să asigure securitatea angajaţilor săi.

Grupul farmaceutic este suspectat că, între 2005 şi 2016, a dat mită unor responsabili şi unor medici greci pentru a obţine o poziţie dominantă pe piaţa elenă şi că a vîndut medicamente la preţuri ridicate, deşi erau disponibile alternative mai ieftine. Potrivit estimărilor judiciare, bugetul Greciei a fost astfel păgubit cu circa 3 miliarde de euro. Parlamentul de la Atena a decis, Joi, înfiinţarea unei comisii de anchetă în acest caz, în care sunt vizaţi în jur de zece responsabili politici importanţi, printre care fostul prim-ministru Antonis Samaras.

Israel: Sfîntul Mormînt din Ierusalim a fost închis pe perioadă nedeterminată în semn de protest faţă de impunerea taxelor imobiliare

Sfîntul Mormînt din Ierusalim, locul în care conform tradiţiei creştine a murit şi a reînviat Iisus Hristos, a fost închis pe perioadă nedeterminată la ordinul principalelor biserici creştine, în semn de protest faţă de impunerea de către Israel a taxelor imobiliare de care sunt scutite de secole, relatează EFE. „Noi, capii Bisericilor care administrează Sfîntul Mormînt şi statu-quoul lăcaşurilor sfinte din Iersualim – Patriarhatul greco-ortodox, Sfîntul Scaun şi Patriarhatul Armean –, urmărim cu mare preocupare campania sistematică împotriva bisericilor şi comunităţilor creştine pe Pămîntul Sfînt”, au subliniat liderii religioşi. Biserica Sfîntului Mormînt, supranumită şi Biserica Sfintei Învieri de către creştinii răsăriteni, este o biserică creştină care acum se află în interiorul fortificaţiilor, Oraşului Vechi al Ierusalimului. Pămîntul pe care este construită biserica este cinstit de mulţi creştini ca fiind Golgota, unde Iisus Hristos a fost răstignit, după cum atestă Noul Testament. De asemenea, include locul unde Iisus a fost înmormîntat.

Irak: 15 cetăţeni turci au fost condamnați la moarte pentru apartenenţă la gruparea Stat Islamic

Curtea Penală Centrală din Bagdad a condamnat, Duminică, 15 cetăţeni turci la pedeapsa capitală pentru apartenenţă la gruparea Stat Islamic, a comunicat un responsabil al Justiţiei irakiene, citat de AFP. Cei 15 condamnaţi ”au recunoscut faptele” care li se reproşează, a precizat responsabilul, în timp ce un al şaisprezecelea turc a fost condamnat la închisoare pe viaţă, conform agerpres. Mai mulţi cetăţeni străini acuzaţi de legături cu organizaţia Stat Islamic au fost judecaţi recent în Irak. O germană a fost condamnată la moarte, iar o franţuzoaică – la o pedeapsă cu închisoarea, pe care a executat-o fiind în detenţie preventivă şi urmează acum să fie expulzată.

Germania și Franța cer Rusiei să exercite o ‘presiune maximă’ asupra regimului sirian pentru aplicarea rezoluției ONU

Cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele francez Emmanuel Macron au chemat Rusia să exercite o ‘presiune maximă’ asupra regimului sirian în vederea unei aplicări ‘imediate’ a rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU, care cere o încetare a focului de 30 de zile în această ţară, transmite AFP, citînd un comunicat al Cancelariei de la Berlin. Într-o convorbire telefonică avută Duminică cu Preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul Angela Merkel şi şeful statului francez, Emmanuel Macron, au subliniat că este ‘crucial ca rezoluţia (ONU) să fie aplicată rapid şi complet’. Cancelarul german şi Preşedintele francez ‘cheamă Rusia, în acest context, să exercite o presiune maximă asupra regimului sirian pentru a se obţine o suspendare imediată a raidurilor aeriene şi a luptelor’, arată sursa citată. ‘Germania şi Franţa continuă să aibă voinţa de a lucra împreună cu Rusia şi alţi parteneri internaţionali în acest scop’, se mai spune în comunicatul Berlinului. Kremlinul informase, în cursul zilei, că Preşedintele rus Vladimir Putin, omologul său francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au discutat despre situaţia din Siria, mai ales ‘în cazul Ghouta de Est, şi despre problema accesului umanitar în această regiune şi în alte regiuni siriene’.

Unde-i R. Moldova în acest context? Juncker anunţă statele balcanice că 2025 este un termen de aderare la UE deschis tuturor ţărilor candidate

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a transmis, Duminică, ţărilor din Vestul Balcanilor că aderarea la Uniunea Europeană va fi posibilă pentru oricare din ele în 2025, relatează Reuters. În timpul etapei în Albania a turneului său prin statele care aspiră la statutul de membru al UE, Juncker a declarat presei: "Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate, iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini pînă atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încît eforturile acesteia să fie recunoscute de UE". Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja cîteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în Iunie.