ONU, semnal de alarmă

România se numără între primele zece ţări din Europa de Est a căror populaţie va scădea cel mai mult pînă în anul 2050, în timp ce populaţia la nivel global va creşte pînă la aproximativ 10 miliarde de oameni, în parte datorită dublării numărului de locuitori ai Africii, potrivit unor prospecţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), transmite News.ro. Creşterea populaţiei la nivel global se va datora creşterii considerabile a numărului de locuitori în cinci dintre cele şase continente locuite ale Pămîntului. Potrivit ONU, cele 10 ţări ale căror populaţii scad cu cea mai mare rapiditate se află în Europa de Est. Japonia, probabil ţara cu cele mai multe provocări demografice analizate, se află pe cel de-al 11-lea loc în clasament.  Potrivit ONU, în perioada 2017 – 2050, populaţia României va scădea cu 17%. Bulgaria conduce clasamentul acestor ţări din Europa de Est, cu o populaţie care va scădea cu 23% pînă în 2050. Topul este completat de Letonia, cu o scădere de 22%, Republica Moldova, cu 19%, Ucraina, cu 18% şi Croaţia, cu 17%. Clasamentul este continuat de Lituania, cu 17%, apoi de România, cu acelaşi procent, Serbia, cu 15%, Polonia şi Ungaria, fiecare cu acelaşi procent. 

Probe falsificate de polițiștii spanioli, pentru a aresta 3 români. ”Oricum ar fi furat”

Trei români au căzut pradă unei reţele de poliţişti spanioli, care falsificau probele. Agenţii sunt acuzaţi că ar fi rezolvat mai multe cazuri după ce ar fi plantat, tot ei, amprente la locul faptei. Plecau cu dovezile direct din secţie, iar pe români i-au ales printre victime pentru că aveau antecedente penale şi “oricum ar fi furat”, spuneau poliţiştii cercetaţi. Prea bune ca să fie adevărate, aşa au fost catalogate aceste amprente de la care a pornit întreaga investigaţie. Urmele aparţineau unor romani cu un cazier deja pătat, însă procurorii din Spania au început să se întrebe dacă nu cumva “perfecţiunea” probelor arată că au fost plantate la faţa locului, nu găsite întîmplător. De altfel, la dosar, apar şi imagini de pe camerele de supraveghere din secţia de Poliţie unde doi dintre cei patru poliţişti implicaţi ar fost surprinşi că luau amprente din alte dosare care apăreau apoi la alte cercetări. Prima dată amprentele unui român ar fi fost puse pe o cutie în dormitorul unei case sparte. Caz rezolvat. A urmat o altă casă, iar aici amprentele ar fi fost puse pe o cutie de medicamente. Încă un dosar rezolvat. Nu s-ar fi oprit însă aici. Ca să găsească un ţap ispăşitor şi să rezolve, chipurile, un alt caz, aceiaşi poliţişti ar fi plantat probele unui alt român într-o maşină care fusese furată. Nu mai puţin de 2 ani au durat investigaţiile, iar acum dosarul a ajuns în instanţă. Procurorii cer cîte 10 ani de închisoare pentru doi dintre agenţi şi 4 ani pentru ceilalţi (Știrile Pro Tv.ro)

Germania va opri în anul 2023 căutările asupra a 1,2 milioane de persoane dispărute în cel de-Al Doilea Război Mondial

Germania a decis să oprească în anul 2023 căutările asupra a 1,2 milioane de persoane date dispărute de la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a anunţat Crucea Roşie din această ţară, potrivit AFP. „Nu vom putea să facem lumină asupra celor (1,2 milioane de) destine”, a declarat pentru agenţia DPA Thomas Huber, responsabil cu serviciul de căutări al Crucii Roşii germane, conform agerpres. Serviciul său şi Ministerul german de Interne au convenit să pună capăt acestor eforturi în 2023, adică la 78 de ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, conform aceleiaşi surse. Conform Crucii Roşii, circa 9.000 de cereri de informaţii de la urmaşi ai celor dispăruţi erau depuse în 2016 şi circa 40% din aceste cazuri au putut fi elucidate. Serviciul efectuează pentru asta cercetări aprofundate în arhivele din Germania care au supravieţuit războiului şi în cele moştenite de la sovietici şi de la fosta Germanie de Est comunistă. Fondat la puţin timp după război, serviciul de cercetare al Crucii Roşii germane era la început în căutarea a 20 de milioane de persoane: militari morţi sau închişi, în special în Uniunea Sovietică, dar şi civili prinşi în tulburările produse de război.

Trei femei jihadiste franceze riscă pedeapsa cu moartea în Irak

Trei jihadiste franceze sunt în detenţie în Irak pentru aderare la gruparea jihadistă Stat Islamic şi îşi aşteaptă procesul judiciar în această ţară unde riscă pedeapsa capitală, a anunţat o sursă apropiată acestui dosar, citată de AFP. Cele trei femei au fost capturate după căderea oraşului Mosul (Nordul Irakului) în luna Iulie şi sunt încarcerate la Bagdad, a precizat o altă sursă, citînd o informaţie difuzată de postul de radio RMC, anunţă Agerpres. Una dintre femei, în vîrstă de 28 de ani, a plecat în Orientul Mijlociu în 2015 împreună cu soţul său, care ar fi fost ucis. Ea se află în detenţie împreună cu fiica sa, născută în închisoare. O altă femeie, Melina (27 de ani), plecată în regiunea siriano-irakiană tot în 2015, este în detenţie împreună cu copilul său în vîrstă de cîteva luni. Duminica trecută, justiţia irakiană a condamnat la moarte o jihadistă germană care se alăturase SI, o premieră pentru o femeie europeană. În luna Septembrie, un tribunal irakian a dictat pentru prima dată pedeapsa capitală contra unui jihadist rus, iar în Decembrie un suedez de origine irakiană a fost executat, alături de alte 37 de persoane condamnate pentru 'terorism'. Autorităţile de la Bagdad nu au indicat niciodată în mod oficial numărul jihadiştilor capturaţi în timpul contraofensivei forţelor proguvernamentale care au reuşit să alunge SI din majoritatea centrelor urbane din Irak în 2017.

Atac armat într-un liceu din Kentucky, SUA

Doi elevi au murit, iar alţi 12 au fost răniţi într-un atac armat comis de un coleg într-un liceu din SUA. Un adolescent în vîrstă de 15 ani a deschis focul cu un pistol într-un liceu din statul american Kentucky, omorînd doi colegi de clasă şi rănind alţi 12 înainte de a fi arestat, anunţă autorităţile regionale, citate de site-ul agenţiei Reuters. Atacul armat a avut loc într-un liceu din orăşelul Benton, în comitatul Marshall din Kentucky. O elevă şi un elev în vîrstă de 15 ani au fost ucişi în atacul comis de un coleg de clasă. Alţi 12 adolescenţi au fost răniţi, a declarat Matt Bevin, guvernatorul statului Kentucky. Autorităţile încearcă să afle circumstanţele izbucnirii atacului şi motivul atacatorului, care a fost arestat preventiv. "Incident armat tragic la Marshall County HS (…) Atacatorul este în custodie, un deces, multiple persoane rănite (...) Multe necunoscute (...)", a transmis guvernatorul statului Kentucky, Matt Bevin.

Lovitura pe care Bruxellesul o pregătește și pentru România, prin ricoșeu

Comisia Europeană elaborează propuneri prin care doreşte ca în viitorul cadru financiar multianual al UE acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de existenţa unor sisteme judiciare independente în statele beneficiare nete de fonduri ale UE, iniţiativă ce riscă să provoace noi tensiuni pe tema statului de drept între Bruxelles şi ţări Est-europene precum Polonia sau Ungaria, scrie Financial Times (FT). Conform acestei publicaţii, ideea unei asemenea condiţionări a fost sprijinită de comisarii europeni la o reuniune desfăşurată săptămîna trecută şi va fi prezentată ca parte a planurilor Bruxelles-ului de structurare a viitorului buget al UE pentru perioada 2021-2017. Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxelles-ul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi. Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, care va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii, posibil printr-o reducerea a fondurilor alocate politicii de coeziune şi politicii agricole comune. Propunerea legării statului de drept de acordarea fondurilor europene riscă să provoace noi tensiuni în special cu Polonia, după Comisia Europeană a activat împotriva acestei ţări Articolul 7 din Tratatul UE, care ar putea să conducă la suspendarea dreptului ei de vot în Consiliul UE, cu condiţia ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancţiune. Reformele judiciare adoptate în Polonia vizează în special funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme, Consiliului Superior al Magistraturii şi Tribunalului Constituţional, Comisia Europeană considerînd aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive.

Coreea de Nord ameninţă că poate riposta nuclear unui atac al SUA în cursul Jocurilor Olimpice

Statele Unite acumulează armament strategic în Peninsula Coreea pentru a putea lansa un atac în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă, acuză Coreea de Nord, avertizînd că deţine armament nuclear cu care să riposteze. Han Tae Song, ambasadorul Coreei de Nord la ONU, a cerut Statelor Unite să oprească pe termen nedeterminat exerciţiile militare cu armata Sud-coreeană, suspendate înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă, programate să înceapă în Coreea de Sud pe 9 Februarie. Han Tae Song a atras atenţia că, în pofida detensionării situaţiei, Statele Unite au adus capabilităţi strategice în Coreea de Sud. "Este vorba de o acţiune periculoasă, care afectează actuala atmosferă pozitivă a relaţiilor intercoreene; situaţia riscă să ajungă în etapa de confruntare militară", a avertizat Han Tae Song.

Gigantul Amazon a deschis primul magazin unde nu ai nevoie decît de un smartphone

Amazon, cel mai mai retailer online din lume, a inaugurat, în Seattle, SUA, unde se află sediul companiei, un magazin fără casieri, unde clienţii au nevoie doar de un smartphone şi de aplicaţia dedicată Amazon Go pentru a-şi face cumpărăturile, scrie CNET.com. Mai exact, atunci cînd intră în magazin, clienţii scanează aplicaţia mobilă Amazon Go la turnicheţi pentru a-şi înregistra prezenţa şi intrarea în magazin. Apoi, orice produs aleg de pe rafturi este urmărit prin camere video şi adăugat în contul Amazon la ieşirea din magazin. Astfel, clienţii nu trebuie să scaneze nici un produs la casă sau să facă vreo plată. Amazon nu a oferit prea multe detalii despre tehnologia folosită în cadrul magazinului, însă aceasta foloseşte algoritmi avansaţi de “machine learning” şi camere video inteligente pentru a şti ce produse iau de pe rafturi clienţii. Gigantul american a precizat că a folosit aceleaşi tipuri de tehnologii care sunt utilizate pentru maşinile care se conduc singure – “computer vision”, senzori de fuziune şi “machine learning”. (ZF:RO)

De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari

În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tînărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce? Pentru că nici o companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai tîrziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lîngă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari. În Ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii. Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.