Realitatea internationala pe scurt – 1 (15 Ianuarie 2018)
Ultima decizie a americanilor în Siria inflamează spiritele la Ankara: ‘SUA se joacă cu focul!’
Vicepremierul turc Bekir Bozdag a declarat, Luni, că Statele Unite ale Americii (SUA) ”se joacă cu focul” înfiinÅ£înd o forţă siriană de securitate la graniţă ce include miliÅ£ia kurdă YPG, relatează agenÅ£ia Reuters, potrivit agerpres. Duminică, coaliÅ£ia internaÅ£ională aflată sub comanda SUA, a indicat că acÅ£ionează împreună cu miliÅ£ia kurdă siriană pentru a înfiinÅ£a o nouă forţă de graniţă de circa 30.000 de oameni. Turcia consideră miliÅ£ia kurdă YPG (Unităţile de apărare ale poporului kurd), care va face parte din această forţă, drept o grupare teroristă. O dată cu reducerea ofensivei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI), coaliÅ£ia internaÅ£ională ÅŸi aliaÅ£ii săi din ForÅ£ele Democratice Siriene (FDS) încep să se intereseze de securitatea la frontieră, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al coaliÅ£iei, colonelul Ryan Dillon.
”Scopul este de a forma o forţă de circa 30.000” de oameni, din care aproape jumătate vor fi membri ai FDS, o alianţă de combatanÅ£i kurzi ÅŸi arabi ce a reprezentat vîrful de lance al luptei împotriva Statului Islamic, a indicat el, adăugînd că ”există circa 230 de indivizi care sunt pe cale de a fi instruiÅ£i”. Cu sprijin aerian ÅŸi logistic din partea coaliÅ£iei, FDS au reuÅŸit să-i alunge pe jihadiÅŸti din numeroase sectoare din Nordul Siriei. Membrii săi controlează teritorii de la frontiera cu Turcia în Nord, cu Irak în Est. La Vest, ei au poziÅ£ii vecine cu cele ale regimului sirian. Ankara nu a întîrziat să reacÅ£ioneze, Duminică, dînd asigurări că această nouă forţă ”ar legitimiza o organizaÅ£ie teroristă”, referire al YPG, care domină FDS.
Proiectul de lege francez privind ‘fake news’ este criticat de către Rusia
Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a criticat, Luni, proiectul de lege anunÅ£at de preÅŸedintele francez Emmanuel Macron împotriva aÅŸa-numitelor ‘ÅŸtiri false’ (fake news), apreciind că aceste informaÅ£ii ar fi definite astfel ‘fără discuÅ£ii, fără probe’, relatează AFP. La începutul lunii Ianuarie, Macron a declarat că doreÅŸte o lege care să condamne informaÅ£iile false în perioada electorală. În colimatorul Guvernului francez se află în special canalele oficiale media ruse RT ÅŸi Sputnik, cu care Macron a avut multe disensiuni în campania prezidenÅ£ială din 2017.
Această lege, încă în stadiu de proiect, reprezintă o ‘restrîngere a concurenÅ£ei’ în sfera mediatică, a apreciat Serghei Lavrov într-o conferinţă de presă consacrată bilanÅ£ului activităţii diplomaÅ£iei ruse pe anul 2017. ‘Åžtirile false’ nu vor fi ‘definite decît de o singură parte, fără discuÅ£ii, fără probe, ignorînd orice fel de argument’, a denunÅ£at el. FinanÅ£at de Guvernul rus, canalul de ÅŸtiri RT (fostul Russia Today) a fost lansat la mijlocul lunii Decembrie în FranÅ£a. La fel ca Sputnik, o altă entitate media rusă prezentă în FranÅ£a, RT, este acuzat de Emmanuel Macron că s-a comportat în timpul campaniei prezidenÅ£iale franceze „ca organism de influenţă (…) ÅŸi de propagandă falsă’. În SUA, autorităţile au obligat canalul RT să se înregistreze ca „agent al străinătăţii”, fapt denunÅ£at de Lavrov Luni. Rusia a ripostat, înregistrînd ca ‘agenÅ£i ai străinătăţii’ posturile de radio Vocea Americii ÅŸi Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, finanÅ£ate de Congresul american.
Atac cu armă albă într-o ÅŸcoală din Rusia
Opt elevi ÅŸi o profesoară au fost răniÅ£i, Luni, într-o ÅŸcoală din Rusia în regiunea Permi (Ural), după un atac cu cuÅ£it întreprins de doi indivizi cu cagule pe cap, cei doi atacatorii fiind deja reÅ£inuÅ£i de poliÅ£ie, relatează RIA Novosti ÅŸi EFE, potrivit agerpres. Alte media ruse informează că bilanÅ£ul atacului este de 11 persoane rănite: zece elevi ÅŸi un cadru didactic. ‘Doi infractori mascaÅ£i au atacat o profesoară ÅŸi elevi. În urma atacului, nouă persoane au fost rănite: profesoara ÅŸi opt elevi’, a declarat pentru RIA Novosti purtătoarea de cuvînt a Ministerului Securităţii teritoriale din regiunea Perm, Elena Dubinina. Cadrul didactic ÅŸi un elev de 16 ani sunt în stare gravă după ce au fost înjunghiaÅ£i în gît, precizează într-un comunicat Ministerul regional de Sănătate. Restul răniÅ£ilor au suferit ‘leziuni superficiale’ ÅŸi au fost direcÅ£ionaÅ£i către un spital pentru copii.
În timpul incidentului, mai mulÅ£i elevi agresaÅ£i au reuÅŸit să fugă într-un mall din apropierea ÅŸcolii, unde au primit îngrijiri medicale chiar acolo. Atacatorii, ‘doi tineri’, au fost reÅ£inuÅ£i, dar motivele gestului lor nu se cunosc deocamdată, a indicat purtătoarea de cuvînt a Ministerului Securităţii regionale din Perm pentru agenÅ£ia de presă Interfax. Incidentul a avut loc în jurul orei locale 10:20 (05:20 GMT) la ÅŸcoala nr. 127 din Perm, în prima zi de ÅŸcoală după sărbătorile de Iarnă. În momentul atacului, în incinta ÅŸcolii se aflau circa 743 de persoane: 698 de elevi ÅŸi 45 de adulÅ£i.
Incidentul s-a produs după ce doi elevi din clasele mai mari s-au luat la bătaie, recurgînd la cuÅ£ite, iar cîÅ£iva profesori ÅŸi colegi au încercat să-i despartă, potrivit filialei regionale a Comitetului de anchetă de pe lîngă Parchetul General al Rusiei, citată de publicaÅ£ia Vzgliad. Un dosar penal a fost deschis în acest caz.
Cel puÅ£in 26 de morÅ£i într-un dublu atac în Bagdad
BilanÅ£ul victimelor dublului atentat sinucigaÅŸ, produs Luni în centrul Bagdadului, a crescut la 26 de morÅ£i, în majoritate lucrători zilieri, acesta fiind cel de-al doilea atac de acest tip în ultimele trei zile în Capitala irakiană, potrivit unor surse medicale, citate de AFP. Medicul Abdel Ghani al-Saadi, director general al sănătăţii pentru partea de Est a Bagdadului, a informat cu privire la ’26 de morÅ£i ÅŸi 90 de răniÅ£i’. ‘Doi atentatori sinucigaÅŸi s-au aruncat în aer în piaÅ£a al-Tayaran în centrul Bagdadului’, a anunÅ£at anterior Saad Maan, purtător de cuvînt al comandamentului comun de operaÅ£iuni, care grupează armata ÅŸi poliÅ£ia. El informase iniÅ£ial despre 16 morÅ£i. Mai multe ambulanÅ£e au sosit la faÅ£a locului, unde a fost desfăşurat un dispozitiv de securitate, a relatat un reporter France Presse. Atacul nu a fost revendicat imediat.
Programul DACA pentru tinerii imigranÈ›i este „probabil mort”, declară preÅŸedintele SUA
PreÅŸedintele american Donald Trump a apreciat că programul DACA (Deferred Action for Childhood Arrival), care permitea unui număr de circa 690.000 de tineri imigranÅ£i să muncească ÅŸi să studieze legal în SUA, aÅŸa-numiÅ£ii ‘Dreamers’, este „probabil mort”, a comunicat, Duminică, AFP. „DACA este probabil mort pentru că democraÅ£ii nu îl vor cu adevărat, ei doar vor să vorbească ÅŸi să ia de la armata noastră bani de care aceasta are disperată nevoie”, a scris Duminică pe Twitter preÅŸedintele american. „Eu, în calitate de preÅŸedinte, vreau să vină în Å¢ara noastră oameni care ne pot ajuta să devenim puternici ÅŸi măreÅ£i din nou, oameni care vin prin intermediul unui sistem bazat pe MERIT. Nu mai vrem Loterii! #AMERICA PE PRIMUL LOC”, a mai scris Trump într-un al doilea mesaj pe Twitter, conform agerpres .
Postările lui Trump intervin după cîteva zile de condamnări ferme la nivel mondial ale unor declaraÅ£ii pe care miliardarul republican le-ar fi făcut, Joi, într-o întîlnire cu congresmeni americani, la Casa Albă. Potrivit mai multor mijloace de informare în masă ÅŸi a martorilor, Trump s-ar fi pronunÅ£at împotriva imigraÅ£iei din „fundături” (shithole countries) precum Haiti, El Salvador sau din ţările africane. Însă Trump a dezminÅ£it faptul că ar fi folosit această expresie, recunoscînd totuÅŸi că a recurs la un limbaj „dur”. În Septembrie, Trump a abrogat programul care a permis unui număr de 690.000 de tineri, intraÅ£i ilegal în SUA pe cînd erau copii, să muncească ÅŸi să studieze legal în SUA, fiind protejaÅ£i de posibilitatea expulzării. Trump a dat termen-limită Congresului pînă la 5 Martie pentru a ajunge la un acord.
Turcia pune condiÈ›ii UE: Nu vom accepta un statut inferior în raport cu Uniunea Europeană
Ministrul turc pentru Afaceri Europene, Omer Celik, a declarat că È›ara sa nu va accepta un statut inferior în raport cu Uniunea Europeană, relatează site-ul agenÈ›iei Anadolu, conform Mediafax. „Dacă ni se oferă un parteneriat special, nu îl vom lua nici măcar în considerare, pur È™i simplu îl vom respinge. Nimeni nu poate oferi Turciei un statut inferior în relaÈ›iile sale cu UE”, a spus Celik. La 5 Ianuarie, preÈ™edintele FranÈ›ei, Emmanuel Macron, a propus Turciei un parteneriat special cu Uniunea Europeană, fără aderarea efectivă la Blocul comunitar. Anterior, ministrul turc pentru Afaceri Europene a criticat Uniunea Europeană pentru că nu manifestă aceeaÈ™i solidaritate cu Turcia în lupta împotriva organizaÈ›iilor teroriste FETO È™i PKK, aÈ™a cum se întîmplă în cazul Stat Islamic. Totodată, Celik a subliniat că UE nu a acordat fondurile promise pentru refugiaÈ›ii sirieni din Turcia.
Turcia a început negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2005, doar unul dintre cele 16 capitole de discuÈ›ii fiind încheiate. În urmă cu doi ani, Blocul comunitar a promis să grăbească negocierile dacă Ankara va contribui la gestionarea fluxului de imigranÈ›i, însă măsurile luate de către preÈ™edintele Recep Tayyip Erdogan după tentativa de lovitură de stat din 2016 au atras criticile cancelariilor occidentale.
Teheranul a eliberat 440 de protestatari antiguvernamentali
Autorităţile iraniene au eliberat peste 400 de persoane reÅ£inute în protestele antiguvernamentale care au izbucnit în mai multe oraÅŸe din Å£ară la sfîrÅŸitul lunii Decembrie, au relatat media de stat, citate de CNN, potrivit agerpres. Douăzeci ÅŸi cinci de persoane au murit ÅŸi un număr necunoscut de protestatari au fost arestaÅ£i în cele ÅŸase zile de demonstraÅ£ii, care au fost cea mai mare provocare pentru regimul de la Teheran de la manifestaÅ£iile din 2009. Procurorul Tribunalelor Generale ÅŸi RevoluÅ£ionare din Teheran, Abbas Jafari Dolatabadi, a anunÅ£at, Duminică, eliberarea a 440 de persoane închise, a relatat agenÅ£ia de presă oficială IRNA. Procurorul a cerut de asemenea judecătorilor să continue analizarea cazurilor celorlalÅ£i protestatari ÅŸi să pregătească eliberarea lor imediată, a adăugat IRNA. Într-o conferinţă de presă susÅ£inută duminică la Teheran, purtătorul de cuvînt al sistemului judiciar, Gholam Hossein Mohseni Ejei, a spus că „numai 55 de suspecÅ£i mai sunt în detenÅ£ie la Teheran în prezent”, conform agenÅ£iei de presă semioficiale Fars.
