Rata natalităţii din Ucraina se prăbuşeşte dramatic în urma invaziei ruseşti

Rata natalităţii în Ucraina a scăzut cu 28% de la începutul războiului, potrivit unor noi date, cu 38.324 de copii mai puţini născuţi în ţară în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu 2021, înainte de invazia Rusiei, potrivit The Guardian.

În timp ce rata natalităţii a scăzut cu 7% pe an din 2015, potrivit companiei ucrainene de analiză a datelor OpenDataBot, scăderea din 2021 pînă în 2023 este cea mai mare de cînd Ucraina şi-a cîştigat independenţa în 1991. Următoarea cea mai abruptă scădere a fost în 2015, în urma anexării Crimeei de către Rusia.

În acest an, relatează site-ul, s-au născut în medie 16.000 de copii pe lună, faţă de pînă la 23.000 de copii născuţi lunar înainte de invazia la scară largă a Rusiei.

Chiar şi înainte de război, se aştepta ca populaţia Ucrainei să scadă cu 50% pînă în 2050, potrivit ONU.

"Ucraina avea una dintre cele mai scăzute rate de natalitate de pe planetă. Şi apoi a izbucnit un război", a declarat Brienna Perelli-Harris, profesor de demografie la Universitatea din Southampton, care studiază ratele de fertilitate din Ucraina.

Se estimează că 6 milioane de refugiaţi au părăsit Ucraina din Februarie 2022, cînd Rusia a lansat invazia la scară largă, potrivit datelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

Condamnare la moarte pentru autorul celui mai sîngeros atac antisemit din SUA

Autorul unui atac armat din 2018 asupra unei sinagogi din Pittsburgh, cel mai sîngeros împotriva evreilor din istoria SUA, a fost condamnat la moarte Miercuri de un juriu federal, a informat presa americană, preluată de AFP.

Cei doisprezece membri ai juriului au votat în unanimitate în favoarea pedepsei capitale împotriva lui Robert Bowers, potrivit mass-media. Acest şofer alb de camion a fost găsit vinovat la jumătatea lunii Iunie de comiterea a 11 crime cu circumstanţe agravante pe 27 Octombrie 2018 în sinagoga Tree of Life din Pittsburgh, în Nord-Estul Statelor Unite.

Această condamnare ar trebui apoi să fie pronunţată oficial de un judecător federal. Cu toate acestea, întrucît Departamentul Justiţiei a instituit un moratoriu privind execuţiile federale, este posibil ca această pedeapsă să nu poată fi aplicată.

Chestiunea pedepsei cu moartea a fost centrală în acest caz. Încă din 2019, procurorul federal din Pittsburgh a avertizat că va solicita pedeapsa cu moartea împotriva autorului crimei, invocînd "lipsa de remuşcare" şi "ura şi dispreţul" faţă de evrei.

Un cîine poliţist a mirosit un milion de euro ascunşi în două valize

Un cîine poliţist italian pe nume „Elio” a zădărnicit o tentativă de contrabandă cu numerar, adulmecînd banii care erau ascunşi în două valize în timp ce patrula într-o autogară de lîngă Florenţa, relatează BBC.

Cîinele a simţit banii în două genţi care erau în cala unui autocar. Poliţiştii au descoperit că în valize se aflau peste 1.075.600 de euro.

Autorităţile au spus că proprietarul pungilor era un cetăţean chinez cu reşedinţa în Italia. A fost lansată o anchetă.

Rușii vor fi nevoiți să-și mobilizeze în luptă o nouă Armată

Probabil căRusia a început să formeze noi formațiuni majore în ultimele două luni pentru a „adăuga profunzime forțelor sale terestre” în Ucraina, a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit.Cu toate acestea, este puțin probabil ca Moscova să găsească suficiente trupe chiar și pentru o nouă Armată fără un nou val de mobilizare obligatorie, consideră Londra.

Strategia de a construi formațiuni noi și autosuficiente, cum ar fi Armata a 25-a de arme combinate, este o schimbare majoră în abordarea Moscovei față de utilizarea rezervelor sale, a comentat Ministerul Apărării din Regatul Unit.

Deși noile formațiuni vor fi cel mai probabil desfășurate ca rezerve în Ucraina, pe termen lung, Kremlinul încearcă să-și consolideze forțele cu care se confruntă NATO, se arată în analiza.

Duma de Stat a Rusiei, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a votat, pe 25 Iulie, să ridice vîrsta maximă de recrutare de la 27 la 30 de ani. Ministerul Apărării din Regatul Unit a comentat mai devreme că acest lucru evidențiază eșecul Rusiei de a-și izola populația de efectele războiului.

Dictatorul rus Vladimir Putin a semnat, de asemenea, un proiect de lege pentru a crește treptat limita superioară de vîrstă pentru rezerviști, ofițerii superiori fiind pasibili de mobilizare pînă la vîrsta de 70 de ani.

Potrivit serviciilor de informații militare ale Ucrainei, Rusia a mobilizat, de asemenea, cu forța, de la 55.000 la 60.000 de oameni în teritoriile ocupate ale Ucrainei de la începutul anului 2022.

Vrînd să sfideze NATO, Rusia a anunțat că a lansat manevre aviatice în Marea Baltică

Rusia a anunţat Miercuri că a lansat manevre navale care implică aproximativ 50 de nave şi 30 de avioane în Marea Baltică, o mare mărginită în principal de ţări NATO, alianţă pe care Moscova o consideră o ameninţare existenţială, informează AFP. Manevrele "Scutul Oceanic 2023" includ aproximativ 200 de exerciţii militare cu "peste 30 de nave şi vase de luptă, 20 de nave de aprovizionare, 30 de aeronave (...) şi aproximativ 6.000 de militari", a transmis Ministerul Apărării, scrie Agerpres.

Scopul este de a "verifica capacitatea flotei militare de a apăra interesele naţionale ale Rusiei", a adăugat Ministerul într-un comunicat transmis pe Telegram, care nu a specificat durata manevrelor.

Indirect, un oficial rus recunoaște că, atacînd Ucraina, Rusia și-a atacat un aliat

Moscova a reamintit faptul că, de jure, Ucraina este încă în componența CSI și continuă să fie membră a peste 150 de acorduri internaționale semnate pe linia comunității, a declarat, într-un interviu, pentru RIA-Novosti, Mihael Agasandian, directorul Departamentului 1 pentru țările CSI al Ministerului de Externe al Rusiei.

"În ceea ce privește Ucraina, se poate auzi probabil deseori afirmația că ea ar fi ieșit din CSI. În realitate, Ucraina se află, de jure, în componența organizației", a declarat Agasandian.

El a remarcat că, deși, "de facto, Kievul nu participă la activitatea comunității și a denunțat în jur de 80 de acorduri în cadrul acesteia, în ceea ce privește Ucraina continuă să acționeze peste 150 de acorduri internaționale, semnate pe linie CSI". "În principal, acestea sunt documente cu caracter economico-comercial și umanitar", a adăugat oficialul rus.

Preşedintele turc i-a cerut lui Vladimir Putin să evite orice "escaladare" în conflictul cu Ucraina la Marea Neagră

În cursul unei convorbiri telefonice, şeful statului turc i-a cerut liderului de la Kremlin "să nu ia nici o măsură care să rişte să provoace o escaladare a tensiunilor în războiul dintre Rusia şi Ucraina". El a subliniat "importanţa Iniţiativei Mării Negre, pe care o vede ca pe o punte spre pace", a precizat Preşedinţia într-un comunicat, referindu-se la acordul privind cerealele, a cărui prelungire a fost refuzată de Moscova.
Pentru Erdogan, care a fost unul dintre negociatorii şi garanţii acordului cu ONU şi care intenţionează să "continue eforturile" pentru relansarea acordului, "oprirea prelungită a Iniţiativei Mării Negre nu va fi în beneficiul nimănui, iar ţările care au nevoie de cereale şi cu venituri mici vor avea cel mai mult de suferit". El a amintit că "preţurile cerealelor au scăzut cu 23% cînd coridorul era în funcţiune", între 1 August 2022 şi 17 Iulie la miezul nopţii, şi că acestea "au crescut cu 15% în ultimele două săptămîni".
Potrivit Preşedinţiei, cei doi lideri au "convenit de asemenea asupra vizitei preşedintelui Putin în Turcia", fără a avansa însă un calendar.

Atît înainte, cît şi după realegerea sa la sfîrşitul lunii Mai, Erdogan i-a adresat în mai multe rînduri o invitaţie şefului de la Kremlin.

Armata germană întîmpină greutăți în recrutările de personal

Armata germană nu reuşeşte să recruteze suficient personal, în timp ce ţara a lansat o vastă modernizare a apărării sale de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a deplîns Miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, citat de France Presse. "Toată lumea vorbeşte despre lipsă de personal în Bundeswehr. (...) În acest an, avem cu 7% mai puţini candidaţi faţă de anul precedent", a subliniat Boris Pistorius, într-o conferinţă de presă, într-un centru de recrutare al Armatei la Stuttgart (Vest). ”Iar în timpul instruirii candidaţilor, avem o rată de abandon de 30%", a adăugat el.

După cîteva decenii de subinvestiţii, cancelarul Olaf Scholz a înfiinţat un fond special de 100 de miliarde de euro, la cîteva zile după începutul războiului din Ucraina, în Februarie 2022, pentru modernizarea Armatei germane. Pe lîngă lipsa de echipamente, Armata nu atrage destui candidaţi, într-o ţară cu populaţie îmbătrînită şi unde lipsa forţei de muncă afectează toate sectoarele. "Pînă în 2050, vor fi cu 12% mai puţini oameni în grupa de vîrstă 15-24 de ani (...), de care avem nevoie în Bundeswehr", a notat Pistorius.

Ministrul a subliniat lipsa femeilor, 10% din efective în afară de îngrijitoare, precum şi a "persoanelor provenite din imigraţie", două categorii subreprezentate în trupe. Printre cauzele lipsei de atractivitate a carierei, "tema echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată este decisivă" pentru generaţiile tinere, a remarcat el. "Trebuie să le spunem cum să împace familia şi serviciul", a adăugat el, cerînd de asemenea campanii de recrutare realiste, nu de "mici filme în stil 'Mission Impossible' (...) ca la Hollywood".

Conform unui document intern al Ministerului de Interne, citat de ziarul Der Spiegel, lipsa candidaţilor în Armată ar putea "îngreuna menţinerea calităţii ridicate în selecţia personalului". Bundeswehr-ul îşi propune, în prezent, să mărească numărul de trupe la 203.000 pînă în 2031, de la aproximativ 180.000 la ora actuală, un obiectiv ce ar putea fi greu de îndeplinit, a recunoscut Pistorius.

Guvernul României exclude 200.000 de posturi din sistemul bugetar

Guvernul României a finalizat Ordonanța de Urgență prin care se urmărește desființarea a 200.000 de posturi la stat. Conform acestei OUG, toate măsurile trebuie puse în aplicare pînă la 1 Ianuarie 2024, iar în urma reorganizării foarte mulți șefi vor dispărea. De asemenea, OUG conține și măsurile fiscale care vor fi adoptate de către Guvern, în perioada următoare.

”Art. IV – (1) Numărul funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora se reduce pînă cel tîrziu la data de 1 Ianuarie 2024 cu minim 20%; (2) Conducătorii ministerelor/autorităților publice/autorităților de reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal cu funcție de demnitate publică de nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate au obligația de a formula propuneri către autoritățile ierarhic superioare care au ca responsabilitate numirea acestora în funcții de demnitate publică astfel încît să se încadreze în prevederile alin.(1) pînă cel tîrziu la data de 1 Ianuarie 2024; (3) Dacă din aplicarea procentului de reducere de 20% prevăzut la alin.(1) rezultă un număr de funcții de demnitate publică la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora sub unu numărul efectiv al funcțiilor de demnitate publică rămîne unu; (4) În situația ministerelor /autorităților publice/autorităților de reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal cu funcție de demnitate publică de nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate egal cu unu nu se aplică prevederile alin.(1).

Art. VIII 1. Art.391, alin.(3) din OUG nr. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 03 Iulie 2019 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție; b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție; c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 40 de posturi de execuție.

Ultimele date despre marele jaf din Paris

Au apărut primele imagini cu hoții care au jefuit Marți magazinul de lux Piaget din inima Parisului. Cu multă stăpînire de sine, îmbrăcați impecabil, aceștia au fost filmați de un trecător în momentul în care părăseau locul faptei, relatează AFP.

În imagini pot fi observați doi bărbați, femeia care i-ar fi însoțit nu apare în filmare, care se îndepărtează calm de magazinul de bijuterii de lux, pentru a nu da nimic de bănuit celor din jur. Cei doi poartă costume: unul gri, celălalt, negru și merg în aceeași direcție. Primul are un rucsac pe umăr, iar celălalt o geantă pe care o poartă de gît. La scurt timp, aceștia pot fi văzuți dispărînd din zonă pe motociclete.

Magazinul de ceasuri şi bijuterii de lux Piaget, situat pe Rue de la Paix din centrul Parisului, a fost jefuit Marţi la ora prînzului de trei persoane, doi bărbați și o femeie, care au reuşit să fugă avînd asupra lor obiecte a căror valoare totală a fost estimată între 10 milioane şi 15 milioane de euro.

Nici o persoană nu a fost rănită în cursul jafului de Marţi, a precizat o sursă din Poliţia franceză, scrie Agerpres. Parchetul din Paris a sesizat Poliţia Judiciară în vederea deschiderii unei anchete pentru jaf armat în bandă organizată şi sechestrare în bandă organizată Potrivit primelor elemente ale anchetei, jaful a fost comis de trei persoane în jurul orei locale 13:00. Cel puţin unul dintre răufăcători avea asupra lui o armă de foc.