Rusia și Coreea de Nord s-au aliat împotriva ”hegemoniei americane”

Preşedintele Vladimir Putin a declarat, Miercuri, că Rusia şi Coreea de Nord ”luptă împreună împotriva hegemoniei americane”, la scurt timp după ce cele două ţări au încheiat o alianţă prin care îşi asigură asistenţă reciprocă în caz de agresiune, transmite AFP.La rîndul său, liderul Nord-coreean, Kim Jong Un, a declarat că tratatul semnat cu preşedintele rus va garanta "pace şi stabilitate" în regiune, unde tensiunile sunt mari între Phenian, pe de o parte, şi Seul şi Tokyo, aliaţi ai Washingtonului, de cealaltă parte.

Cu cîteva ore mai devreme, cei doi lideri au pecetluit un tratat de "parteneriat strategic", iar preşedintele Vladimir Putin a intenţionat în mod clar, ca, prin aceasta, să formeze o alianţă împotriva Statelor Unite. "Astăzi luptăm împreună împotriva practicilor hegemonice şi neocolonialiste ale Statelor Unite şi ale sateliţilor lor", a afirmat preşedintele Vladimir Putin, potrivit presei ruse, în cadrul unei gale organizate în onoarea sa cu ocazia vizitei la Phenian.

"Nu există nici o îndoială că tratatul de parteneriat strategic cuprinzător (...) va garanta în mod fiabil alianţa dintre Coreea de Nord şi Rusia timp de un secol şi că va contribui pe deplin la menţinerea păcii şi a stabilităţii în regiune", a declarat, la rîndul său, liderul Nord-coreean.

Şeful statului rus i-a mulţumit liderului Kim Jong Un pentru sprijinul său neclintit cu privire la Ucraina. "Suntem recunoscători conducerii şi poporului Republicii Populare Democrate Coreea pentru poziţia lor echilibrată cu privire la situaţia din Ucraina", a spus preşedintele rus. Vladimir Putin a cerut, de asemenea, o revizuire a sancţiunilor adoptate de ONU, cu sprijinul Rusiei, ce vizează Coreea de Nord ca urmare a programului său nuclear şi balistic. 

Se prefigurează semnarea unui acord de securitate între Ucraina și UE

Preşedinţia ucraineană a anunţat semnarea "în viitorul apropiat" a unui acord de securitate cu Uniunea Europeană, cel mai recent dintr-o serie de acorduri între Kiev şi partenerii săi occidentali, relatează AFP, potrivit Agerpres. "Echipele de negociere ale Ucrainei şi ale UE au finalizat textul acordului de securitate şi au convenit să-l semneze în viitorul apropiat", a declarat Preşedinţia ucraineană pe site-ul său. Kievul a semnat deja acorduri cu 17 ţări, inclusiv cu state membre UE şi G7, şi se pregăteşte să semneze cu alte 10 ţări, potrivit unui alt comunicat al Preşedinţiei ucrainene.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat, săptămîna trecută, un acord de apărare "fără precedent" cu Statele Unite, numindu-l o "punte" către aderarea la NATO pentru ţara sa devastată de război. Această serie de acorduri de securitate survine într-un moment în care Kievul se află în dificultate pe teren, pe fondul lipsei muniţiei şi a soldaţilor care încearcă să oprească atacurile ruseşti pe linia frontului.

ONU și UE cer acţiuni decisive pentru eradicarea violenţei sexuale în zonele de conflict

Uniunea Europeană şi ONU au cerut acţiuni decisive în sfera politică şi operaţională pentru a preveni şi eradica violenţa sexuală şi pentru a proteja infrastructura civilă în zonele de conflict, transmite EFE, potrivit Agerpres. "Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană îşi unesc forţele pentru a solicita acţiuni decisive la nivel politic şi operaţional pentru a preveni şi eradica violenţa sexuală şi pentru a proteja infrastructura civilă, inclusiv unităţile sanitare, în zone de conflict", se arată într-un comunicat al celor două organizaţii. Textul este semnat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi de reprezentantul special al ONU pentru violenţa sexuală în conflicte, Pramila Patten.

Cei doi înalţi oficiali au amintit că, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 2023, au fost raportate 1.510 de atacuri împotriva instituţiilor sanitare din zonele afectate de conflicte armate, faţă de 1.000 în 2019. "Suntem alarmaţi de această creştere, care împiedică grav accesul supravieţuitorilor violenţei sexuale la asistenţă pentru salvarea vieţii, protecţie, raportare şi reintegrare", au declarat aceştia. Josep Borrell şi Pramila Patten au subliniat că violenţa sexuală este "una dintre cele mai devastatoare forme de violenţă comise în principal împotriva femeilor şi a fetelor, dar şi împotriva bărbaţilor şi a băieţilor, în timpul conflictelor armate".

Ei au adăugat că atacurile asupra spitalelor de către actori înarmaţi, precum şi intimidarea, hărţuirea, ameninţările şi violenţa împotriva lucrătorilor din domeniul Sănătăţii "au consecinţe negative directe pentru comunităţi, inclusiv pentru supravieţuitorii violenţei sexuale". "Spitalele acţionează ca locuri de refugiu pentru comunităţile distruse de război, inclusiv pentru supravieţuitorii violenţei sexuale. Prin urmare, îndemnăm părţile în conflict să se asigure că unităţile sanitare nu sunt vizate în conformitate cu dreptul internaţional umanitar", au mai afirmat Josep Borrell şi Pramila Patten.

După ce o adolescentă de origine evreiască a fost violată, președintele Franței denunţă flagelul antisemitismului

Emmanuel Macron a denunţat Miercuri, în cadrul Consiliului de Miniştri, flagelul antisemitismului, după ce o adolescentă de origine evreiască a fost violată în apropiere de Paris, preşedintele francez cerînd ca în şcoli să se discute despre rasism şi antisemitism, potrivit AFP, scrie Agerpres. Preşedintele Macron a cerut ministrului Educaţiei Naţionale, Nicole Belloubet, ca în zilele următoare să poată fi organizat un timp de discuţii în şcoli pe tema luptei împotriva rasismului şi antisemitismului, pentru ca discursul urii purtător de consecinţe grave să nu se infiltreze în instituţiile de învăţămînt.

Reacţiile politice s-au înmulţit în plină campanie pentru alegerile legislative din 30 Iunie şi 7 Iulie, după inculparea şi încarcerarea, Marţi, a doi adolescenţi de 13 ani pentru viol în grup, ameninţări cu moartea, insulte şi violenţe de natură antisemită împotriva unei adolescente de 12 ani. Potrivit Parchetului din Nanterre (Vestul capitalei), un al treilea suspect, de asemenea minor, a fost plasat sub statutul intermediar de martor asistat, pentru viol, şi a fost pus sub acuzare pentru celelalte infracţiuni care fac obiectul anchetei.

De la atacurile din 7 Octombrie în Israel, partidul La France Insoumise (LFI, stînga radicală) a fost acuzat de detractori că a subestimat antisemitismul în Franţa şi a fost criticat pentru că a refuzat să califice drept teroristă gruparea palestiniană Hamas, contrar poziţiei Franţei şi a Uniunii Europene.

Poziţionarea LFI după 7 Octombrie a spulberat o precedentă coaliţie a partidelor de stînga, care însă acum s-au aliat din nou pentru alegerile legislative convocate de preşedintele francez Emmanuel Macron după eşecul taberei sale în alegerile europene. "Solidaritate şi gînduri emoţionante pentru victimă şi rudele sale", a reacţionat liderul LFI Jean-Luc Melenchon pe reţeaua X. La începutul lunii Iunie, el a calificat antisemitismul în Franţa drept "rezidual", în pofida cifrelor care arată o creştere de patru ori a actelor antievreieşti în 2023 în decurs de un an.

În cadrul comunităţii evreieşti din Franţa, cea mai importantă din Europa, preşedintele Consistoriului Central, Elie Korchia, a denunţat "o crimă sexuală sordidă şi ignobilă", în timp ce rabinul-şef al Franţei, Haim Korsia, a afirmat că "nimeni nu poate fi exonerat în faţa acestei creşteri de antisemitism fără precedent".

Autoritățile ucrainene au identificat soldatul decapitat şi posibilii autori din rîndul trupelor ruse

Autorităţile ucrainene au identificat soldatul decapitat şi de asemenea comandanţii ruşi presupuşi responsabili pentru această crimă comisă pe frontul din regiunea Doneţk în Estul Ucrainei, a anunţat, Miercuri, procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, relatează agenţia EFE. Soldatul ucrainean decapitat a fost găsit Marţi, cu capul separat de restul corpului, în interiorul unui blindat avariat al Armatei ucrainene. Numele soldatului nu poate fi deocamdată dezvăluit din motive de procedură, a indicat procurorul. "Orice lider mondial care dă mîna cu preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să ştie că strînge mîna unei persoane care tolerează asasinate barbare", a mai declarat procurorul general al Ucrainei.

De la începutul războiului declanşat de Rusia, în Februarie 2022, ambele tabere s-au acuzat reciproc de execuţii ale unor soldaţi în timp ce aceştia se predau ori erau deja prizonieri, unele fiind înregistrate şi postat pe internet. Într-un astfel de caz, Ucraina a acuzat, în Februarie, Rusia că a executat la periferia oraşului Avdiivka opt prizonieri de război ucraineni şi a difuzat imagini filmate din dronă ce arată un soldat rus împuşcînd într-o tranşee doi soldaţi ucraineni care nu-i opun rezistenţă. La rîndul ei, Rusia a acuzat Armata ucraineană, în Noiembrie 2022, de execuţia sumară a 12 soldaţi ruşi, după difuzarea unei înregistrări video în care se vede cum aceştia se predau în faţa trupelor ucrainene, iar apoi în imagini apar cadavrele acestor soldaţi cu feţele la pămînt. În Martie 2023, un video ce părea să arate un soldat ucrainean prizonier, executat prin împuşcare după ce a strigat "glorie Ucrainei", a devenit viral.

Rușii aşteaptă de la americani o reacţie la propunerile privind un schimb de deţinuţi

Rusia a trimis Statelor Unite "idei" privind un schimb de deţinuţi şi aşteaptă răspunsuri, a declarat vice-ministrul rus de Externe Serghei Riabkov, într-un interviu publicat Miercuri de agenţia de presă de stat TASS, preluată de AFP. Contextul este legat de începutul procesului jurnalistului american Evan Gershkovici, arestat în Rusia de mai bine de un an. Primul termen este în 26 Iunie. Moscova susţine că el este un spion pentru CIA (Central Intelligence Agency - Agenţia Centrală de Informaţii), serviciul de informaţii externe al SUA.

Riabkov a afirmat că "mingea este în terenul Statelor Unite", dar a refuzat să dea orice detalii despre propunerile părţii ruse. "Înţeleg dacă în aceste idei există poate ceva ce nu le convine americanilor. E problema lor. Noi apreciem că abordarea noastră este pe deplin justificată, rezonabilă şi echilibrată", a susţinut diplomatul.

Washingtonul este interesat de eliberarea lui Gershkovich, jurnalist al cotidianului Wall Street Journal, care în trecut a lucrat şi la biroul din Moscova al AFP. El ar putea fi condamnat la 20 de ani de închisoare. Procurorii susţin că a cules pentru CIA informaţii despre Uralvagonzavod, una din cele mai mari companii producătoare de armament din Rusia.

Gershkovich a fost arestat în Martie 2023 la Ekaterinburg. Apropiaţii săi, publicaţia pe care o reprezintă, ţara sa şi el însuşi susţin că este nevinovat. Dosarul este secret, aşadar acuzaţiile nu sunt cunoscute în detaliu.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut deja că au loc negocieri cu americanii pentru un schimb de prizonieri, lăsînd să se înţeleagă că ar dori eliberarea lui Vadim Krasikov, condamnat la închisoare pe viaţă în Germania pentru asasinarea la Berlin a unui fost comandant din războiul din Cecenia, în 2019. Eforturile pentru un acord între Moscova şi Washington s-au complicat însă după decesul în închisoare al disidentului rus Aleksei Navalnîi. Potrivit apropiaţilor acestuia, el era inclus, de asemenea, într-un proiect de schimb de deţinuţi. Printre alţi americani închişi în Rusia, AFP îl mai menţionează şi pe fostul militar Paul Whelan, arestat în 2018 şi condamnat la 16 ani de detenţie pentru spionaj. 

În preajma alegerilor, Macron este acuzat de transfobie

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost atacat virulent de către stînga, după ce a denunţat anumite puncte din programul Noului Front Popular (NFP), o alianţă a stîngii, şi a catalogat ”cu totul grotescă” posibilitatea schimbării sexului la Primărie, relatează AFP.Macron a catalogat NFP drept ”total imigraţionist” şi se află într-un dezacord puternic cu privire la schimbarea sexului. Noua coaliţie a stîngii propune ”autorizarea schimbării stării civile în mod liber şi gratuit în faţa unui ofiţer al stării civile”, a denunţat el, cu alte cuvinte schimbarea sexului la Primărie. În opinia şefului statului, această propunere face parte dintre ”lucrurile complet groteşti” promovate de NFP.

Aceste declaraţii au făcut stînga să reacţioneze. Liderul Partidului La France insoumise (LFI, stînga radicală), Jean-Luc Mélenchon, le-a catalogat drept ”nedemne” şi consideră că preşedintele ”ignoră doza suferinţelor pe care le implică persoanelor vizate”. ”Se află el, oare, în continuare în realitate? Poate el să rupă rutele rezistenţei RN în turul doi? Alertă!”, şi-a exprimat el indignarea pe X.

Senatoarea ecologistă Mélanie Vogel a apreciat, la rîndul său, că ”Macron se bălăceşte într-o transfobie crasă”. O fostă deputată LFI, Clémence Guetté, consideră că ”extrema dreaptă nu mai are nevoie să facă campanie”, pentru că ”Macron îi face treaba”. ”O aşteptam pe Jupiter şi l-am primit pe Nero”, a declarat, la RTL, secretarul Partidului Socialist (PS, centru-stînga) Olivier Faure. ”Cînd l-am văzut acumulînd fake news, în transfobie, mi-am zis că acest preşedinte este pe cale să îmbrăţişeze inclusiv toate declaraţiile cele mai populiste pe care le-a denunţat mult timp”, a denunţat el.

SBU a arestat un informator recrutat de Rusia pe un ”chat de întîlniri”

Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a anunţat, Miercuri, că a arestat un informator rus, recrutat prin intermediul unei ”chat de întîlniri” pe Telegram, care folosea un telefon pentru a comunica şi fotografia instalaţii militare pentru a ajuta Moscova să pregătească atacuri în oraşul Harkov, relatează AFP. ”S-a stabilit că ocupanţi ruşi au angajat o cooperare cu acest bărbat, prin intermediul unui chat de întîlniri popular pe mesageria Telegram”, dă asigurări pe reţele de socializare SBU. SBU a anunţat că a confiscat telefonul pe care suspectul îl folosea pentru a comunica cu ”prietena” sa rusoaică şi cu care fotografia ”instalaţii militare”, cu scopul de a ”ajuta Moscova” să pregătească atacuri la Harkov, un oraş mare din Nordul Ucrainei.

Suspectul a fost arestat, plasat în detenţie şi riscă ”pînă la opt ani de închisoare”, potrivit aceleiași surse.

De la începutul invaziei ruse, în Februarie 2022, Procuratura ucraineană a deschis mii de proceduri cu privire la presupuse colaborări cu forţele Moscovei. ONU anunţa, anul trecut, că Ucraina a deschis peste 6.600 de urmăriri penale ”împotriva unor persoane cu privire la colaborare şi alte infracţiuni legate de conflict” de la începutul războiului, în Februarie 2022.

Cauzele morților subite ale turiștilor în Grecia

A fost un adevărat șoc atunci cînd Michael Mosley, un medic și cunoscut prezentator TV din Marea Britanie, a fost găsit mort la începutul acestei luni, după ce a făcut o drumeție la temperaturi caniculare pe insula grecească Symi.Acesta a devenit acum doar unul din seria de decese și dispariții de turiști în Grecia, în condițiile în care țara traversează un val de căldură puternic, la începutul Verii, cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius.

Sîmbătă, un turist olandez a fost găsit mort pe insula Samos. A doua zi, cadavrul unui turist american a fost găsit pe Mathraki, o mică insulă situată la Vest de Corfu. Albert Calibet, un alt turist american, este dat dispărut de cînd a plecat într-o excursie pe 11 Iunie pe Amorgos. Și două franțuzoaice au dispărut pe Sikinos după ce au ieșit la plimbare.

"Există un tipar comun", a declarat, pentru Reuters, Petros Vassilakis, purtătorul de cuvînt al Poliției din Sudul Mării Egee, "toți au plecat la drumeție pe fondul temperaturilor ridicate". Unii oameni de știință spun că ceea ce se întîmplă în Grecia oferă un semnal de alarmă cu privire la impactul căldurii extreme asupra organismului și, în special, asupra creierului. ”Cercetările s-au concentrat în mod tradițional pe impactul căldurii extreme asupra mușchilor, pielii, plămînilor și inimii, dar creierul, pentru mine, este cheia tuturor”, a declarat Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie. 

Cele mai mari economii ale UE se prăbușesc după alegeri

Franța şi Italia sunt printre statele-membre UE care vor fi incluse în măsurile Uniunii de limitare a deficitelor, au declarat, pentru Bloomberg, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Conform datelor Eurostat, în 2023, cele mai ridicate deficite guvernamentale au fost înregistrate în: Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB) şi Polonia (5,1% din PIB). Sursele Bloomberg dezvăluie că Spania şi trei alte ţări, al căror deficit depăşeşte 3% din PIB, nu sunt pe listă.

Italia şi Polonia au anunţat, deja, că se aşteaptă să intre în procedura de deficit excesiv. Statele-membre UE trebuie să păstreze deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, iar depăşirea acestui prag atrage recomandări pentru readucerea sub control a bugetului. Pentru Franţa, anunţul vine în cel mai prost moment posibil. Agenţia de evaluare financiară Moody's a avertizat, săptămîna trecută, că decizia preşedintelui Franţei de a cere organizarea de alegeri anticipate reprezintă un element negativ pentru ratingul suveran.

"Alegerile anticipate cresc riscurile la adresa consolidării fiscale", a transmis Moody's, într-un comunicat, în care descrie alegerile anticipate drept "un factor negativ" la adresa ratingului suveran Aa2 atribuit Franţei, care este cu o treaptă peste calificativele acordate Franţei de către celelalte două mari agenţii de evaluare, Fitch şi S&P Global.

În Aprilie, statele-membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amînate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci cînd aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare pînă la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.