Reacția Hamas după ce Donald Trump a anunțat că vrea să ”cumpere” Fîsia Gaza

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas califică pretenţiile lui Donald Trump de a prelua controlul Fîşiei Gaza drept ”ridicole şi absurde”.

”Declaraţiile preşedintelui american Donald Trump despre dorinţa sa de a controla Fîşia Gaza sunt ridicole şi absurde, iar orice idee de acest fel poate inflama regiunea”, a declarat, pentru Reuters, un lider al Hamas, Sami Abu Zuhri.

Noul preşedinte american Donald Trump a declarat, Marţi, într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, că vrea ”să facă o treabă bună” în acest teritoriu palestinian distrus de atacuri israeliene după atacul de la 7 Octombrie 2023. ”Noi o vom deţine şi vom fi responsabili de demontarea tuturor bombelor periculoase care nu au explodat şi a tuturor armelor”, a declarat miliardarul, potrivit News.Ro. ”Statele Unite vor nivela zona şi se vor debarasa de clădirile distruse pentru a dezvolta economic acest teritoriu”, a adăugat el.

Trump retrage SUA din mai multe instanțe ale ONU

Donald Trump a semnat un decret executiv în vederea retragerii Statelor Unite din mai multe instanţe ale ONU şi în vederea unei treceri în revistă a finanţării de către Washington a acestei organizaţii internaţionale cu sediul la New York, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Trump retrage prin acest decret Statele Unite din Consiliul ONU al Drepturilor Omului (UNHRC), o instanţă din care America nu face parte, ci este observator. El interzice astfel orice implicare a Washingtonului în acest organism, în pofida faptului că mecanismul precis al retragerii din calitatea de observator este neclar. El prelungeşte totodată suspendarea oricărei finanţări americane a Agenţiei ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA). SUA şi mai multe alte ţări şi-au suspendat contribuţia financiară la UNRWA după ce Israelul a acuzat agenţia ONU, în Ianuarie 2024, de faptul că angajaţi ai acesteia au participat la atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas în Sudul Israelului la 7 Octombrie 2023. Trump a luat această decizie ”avînd în vedere numeroasele măsuri luate de un anumit număr de instanţe ONU care demonstrează o părtinire antiamericană profundă”, a justificat un consilier al acestuia, Will Scharf.

În acest decret, Trump vizează ”o trecere în revistă a implicării americane în UNESCO, Organizația ONU a Educației, Ştiinței şi Culturii, care a demonstrat, de asemenea, o părtinire antiamericană”, a adăugat Will Scharf. ”Mai general, decretul executiv cere o examinare a implicării şi finanţării americane a ONU, avînd în vedere dispartiăţile nebune în nivelul finanţării între diverse ţări”, a declarat consilierul. Trump a semnat, la 20 Ianuarie, cînd s-a întors la Casa Albă, un decret executiv în vederea retragerii Statelor Unite din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), un organism pe care l-a criticat în trecut din cauza modului în care a gestionat pandemia Covid-19.

Ajutor britanic de 55 milioane de lire sterline pentru Ucraina

Secretarul de stat pentru Afaceri Externe, David Lammy, a promis un nou ajutor britanic în valoare de 55 de milioane de lire sterline pentru Ucraina. Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite în Ucraina, potrivit Mediafax. Vizita șefului diplomației britanice a avut loc la doar două săptămîni după ce premierul a declarat că Regatul Unit își va „juca pe deplin rolul” în asigurarea unei păci durabile în Ucraina. Nu a fost exclusă nici o eventuală desfășurare a trupelor. Sprijinul de 55 de milioane de lire sterline vizează domenii precum energia, agricultura și serviciile sociale.

Restructurări masive în serviciile secrete americane

CIA devine prima agenție de informații americană care se alătură programului de restructurare masivă a Administrației federale inițiat de președintele Donald Trump și pus în aplicare de către Elon Musk. Potrivit Wall Street Journal, toți angajații serviciului secret au primit oferte de plecare voluntară din sistem, informează Mediafax.

În paralel, agenția a înghețat toate angajările în curs, inclusiv pentru candidații care primiseră deja oferte condiționate. Un consilier al directorului CIA, John Ratcliffe, a explicat, pentru WSJ, că unele dintre aceste oferte ar putea fi anulate dacă solicitanții nu corespund noilor priorități ale agenției. Printre acestea se numără lupta împotriva cartelurilor de droguri, războiul comercial și contracararea influenței Chinei. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu al președintelui Trump de a reduce dramatic personalul federal în numele eficienței și economiei, o mișcare care a provocat îngrijorare la Washington. Este pentru prima dată cînd CIA, a cărei activitate de spionaj extern este considerată vitală pentru securitatea națională a SUA, este vizată de astfel de măsuri de restructurare.

CIA nu a oferit deocamdată un comentariu oficial referitor la această informație.

Lavrov consideră că SUA sunt pregătite să discute problematica NATO-Ucraina

Rusia salută declarațiile făcute de președintele american, Donald Trump, despre greșeala de a atrage Ucraina în NATO și consideră că acestea indică disponibilitatea Washingtonului de a discuta această chestiune, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit Rador.ro.

Vorbind în cadrul unei mese rotunde consacrată tematicii privind soluționarea situației din jurul Ucrainei, Miercuri, Lavrov a subliniat că o primă cauză a crizei se află ”în dorința de mulţi ani și acțiunile concrete ale Occidentului de a crea amenințări militare directe la adresa Federației Ruse, de pe teritoriul Ucrainei, atragînd-o în NATO”. ”Am vorbit despre aceasta în repetate rînduri, am avertizat, am solicitat ca NATO să-și îndeplinească angajamentele de a nu se extinde spre Est, dar totul a fost în zadar. Și, dintr-o dată, pentru prima dată, președintele Trump, într-unul dintre primele sale discursuri, criticînd poziția Administrației Biden față de criza ucraineană, a afirmat franc că una dintre principalele greșeli a fost atragerea Ucrainei în NATO”, a spus Lavrov.

”Pentru prima dată, un lider occidental, nu doar un simplu lider occidental, ci liderul Statelor Unite, liderul, se poate spune, întregii lumi occidentale, a pronunţat aceste cuvinte, pe care noi, în general, le-am salutat, pentru că este pentru prima dată cînd problema NATO a fost identificată ca fiind ceva despre care Statele Unite sunt dispuse să discute la modul serios”, a adăugat ministrul. Lavrov a subliniat că ”Statele Unite sunt cele care vor decide care va fi poziția Occidentului și, respectiv, poziția Kievului”.

SUA elaborează strategii pentru o retragere totală din Siria 

Armata americană elaborează în prezent planuri pentru retragerea tuturor trupelor sale din Siria, a relatat postul NBC, citînd surse de la Pentagon sub rezerva anonimatului, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Potrivit NBC, Departamentul Apărării analizează scenarii pentru o retragere a trupelor în 30, 60 sau 90 de zile. SUA au desfășurați în prezent 2.000 de militari în Siria, cu obiectivul declarat de a preveni o resurgență a grupării teroriste Stat Islamic. Militarii americani lucrează cu forțele conduse de kurzi care controlează zone din Nord-Estul Siriei. În primul său mandat, președintele Donald Trump prevăzuse să pună capăt prezenței militare americane în Siria, însă secretarul de atunci al Apărării, James Mattis, s-a opus. Mattis a demisionat în semn de protest la sfîrșitul lui 2018.

După răsturnarea președintelui Bashar al-Assad, în Decembrie, de către o coaliție condusă de islamiști, la Damasc se află acum la putere un Guvern interimar. Totuși, luptele continuă în unele zone din țară, precum în Nord-Est între milițiile kurde și forțe apropiate Turciei. 

Poziția Chinei față de intențiile lui Trump de expulzare a palestinienilor din Fîșia Gaza

China şi-a exprimat, Miercuri, opoziţia faţă de propunerea preşedintelui american, Donald Trump, de a-i expulza pe palestinieni din Fîşia Gaza şi a reiterat apărarea soluţiei cu două state în problema israeliano-palestiniană. ”Ne opunem strămutării forţate a locuitorilor din Fîşia Gaza. China speră că toate părţile vor accepta încetarea focului şi vor reveni la o soluţie politică bazată pe două state", a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, într-o conferinţă de presă, informează EFE, potrivit Agerpres.

Preşedintele Trump a afirmat, Marţi, că palestinienii nu mai au alternativă decît să părăsească Fîşia Gaza pentru că enclava palestiniană este de nelocuit şi a insistat că vrea ca Iordania şi Egiptul să îi primească. Purtătorul de cuvînt chinez a adăugat, în conferinţa sa zilnică de presă, prima după o săptămînă de pauză datorată celebrării Anului Nou Lunar, că părţile implicate ”trebuie să dea un impuls nou chestiunii palestiniene spre calea cea bună”. El a avertizat că o astfel de abordare implică ”o reglementare bazată pe soluţia cu două state care să aibă drept obiectiv realizarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu”.

Beijingul a afirmat, în repetate rînduri, ”că Palestina trebuie să fie recunoscută pe deplin ca stat în cadrul ONU” şi că va insista asupra soluţiei cu două state care să garanteze ”coexistenţa paşnică" între israelieni şi palestinieni. China şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru ”cauza justă a poporului palestinian de a-şi restabili drepturile şi interesele legitime", iar oficialii săi au avut numeroase întîlniri cu reprezentanţi ai ţărilor arabe şi musulmane pentru a reafirma această poziţie sau a încerca să impulsioneze negocierile de pace.

Preşedintele Trump a dat asigurări că în enclava palestiniană ”totul este demolat" şi că locuitorii săi ”ar fi încîntaţi" să plece dacă li s-ar oferi posibilitatea de a face acest lucru ”într-un loc frumos, cu graniţe frumoase". Începînd din 1967, Israelul a construit aproximativ 160 de colonii ilegale care găzduiesc peste 700.000 de evrei în Cisiordania ocupată şi în Ierusalimul de Est. În plus, pretinde suveranitate deplină asupra Ierusalimului. După ce a capturat partea de Est a oraşului în 1967, Israelul a ocupat-o militar şi a anexat-o în 1980, notează EFE.

Tribunalul General al UE a respins plîngerile Poloniei în legătură cu amenzile UE

Tribunalul General al UE a respins, Miercuri, plîngerile Poloniei în legătură cu amenzile de peste 320 de milioane de euro pe care a trebuit să le plătească Uniunii Europene în 2022 și 2023 într-un litigiu privind reformele judiciare, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.ro.

Guvernul polonez de la acea vreme a fost implicat într-o dispută cu Bruxellesul din cauza reformelor judiciare despre care criticii au spus că subminează independența instanțelor poloneze. Disputa a dus la blocarea unor fonduri UE de miliarde de euro către Varșovia și a atras amenzi. În 2021, instanța supremă a UE a decis că sistemul polonez privind conduita judecătorilor era incompatibil cu legislația blocului comunitar și apoi a impus o amendă zilnică de un milion de euro pentru nepunerea în aplicare de către Varșovia a hotărîrii de dizolvare a Camerei de disciplină a judecătorilor. Ulterior, respectiva amenda zilnică a fost redusă la jumătate, pe măsură ce au fost implementate anumite reforme. UE a colectat amenzile zilnice prin oprirea lor din plățile datorate Poloniei, o decizie pe care Varșovia a contestat-o fără succes la Tribunalul General.

”Tribunalul General respinge acțiunile Poloniei în totalitate. În recuperarea sumelor de plătit, Comisia nu a încălcat legislația UE”, a precizat instanța în hotărîrea sa.

Polonia poate ataca decizia la Curtea de Justiție a UE. 

Antonio Guterres avertizează împotriva oricărei tentative de epurare etnică în Gaza

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat împotriva oricărei tentative de epurare etnică în Gaza, în răspuns la declarațiile președintelui american Donald Trump care a propus plecarea palestinienilor din teritoriul devastat, a afirmat purtătorul de cuvînt, Stéphane Dujarric, relatează AFP, potrivit Agerpres. ”Este vital să rămînem fideli bazelor dreptului internațional. Este esențial să se evite orice formă de epurare etnică”, a adăugat el, citînd cuvintele secretarului general care va apăra, de asemenea, încă o dată soluția a două state, israelian și palestinian.

Întrebat, în mod special, despre planurile președintelui american cu privire la Gaza, Stéphane Dujarric a apreciat că ”orice strămutare forțată a populației este echivalentă cu epurarea etnică”.

Donald Trump a vorbit, Marți, despre un proiect de a prelua controlul asupra Fîșiei Gaza și de a-i muta în Iordania sau Egipt pe palestinienii care doresc să părăsească teritoriul devastat de 15 luni de război, propuneri care au provocat o avalanșă de proteste în întreaga lume.

Ambasadorul Israelului la ONU a declarat că palestinienii nu ar trebui să fie forțați să părăsească Gaza

Danny Danon, ambasadorul israelian la Naţiunile Unite, susţine planurile preşedintelui Donald Trump ca Statele Unite să preia controlul asupra Fîşiei Gaza, dar crede că palestinienii nu ar trebui să fie îndepărtaţi cu forţa de pe teritoriu, relatează POLITICO, potrivit News.Ro.

”Cred că suntem cu toţii de acord că ar trebui să fie necesar consimţămîntul, consimţămîntul oamenilor de a se muta din locul în care trăiesc şi consimţămîntul altor ţări de a-i primi”, a declarat Danon la CNN.

Marţi seara, în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump a declarat că Statele Unite ”vor prelua Fîşia Gaza”, promiţînd să reconstruiască teritoriul devastat de război şi să mute cele aproximativ 2 milioane de palestinieni în ţările vecine. Deşi nu a specificat modul în care Statele Unite vor dobîndi teritoriul suveran, el nu a exclus desfăşurarea de trupe americane pentru a-l administra. Netanyahu, la rîndul său, a lăudat planul.

Ideea a fost deja criticată de lumea arabă. Ministerul de Externe al Arabiei Saudite a spus că a avertizat Statele Unite cu privire la drepturile palestinienilor şi a reafirmat că propunerea ar pune în pericol orice relaţii diplomatice viitoare cu Israelul. Alte ţări arabe, precum Iordania şi Egiptul, au respins cu vehemenţă presiunile anterioare ale lui Trump de a reloca palestinienii din Gaza. Şi aliaţii occidentali, inclusiv Regatul Unit, au criticat ideea.

Propunerea lui Trump a dominat o discuţie care ar fi trebuit să se concentreze pe armistiţiul negociat între Israel şi Hamas, în condiţiile în care Netanyahu a promis să reînceapă războiul dacă Hamas nu va fi distrus.

Ideea a stîrnit confuzie şi reacţii negative inclusiv din partea unor congresmeni republicani, inclusiv influentul senator Lindsey Graham. ”Vom vedea ce spun prietenii noştri arabi despre asta”, a declarat Graham reporterilor. Democraţii s-au opus în mare măsură planului.

Deşi Danon nu ştie cum va fi pus în aplicare planul lui Trump, el a declarat că ”palestinienii sunt condamnaţi să rămînă unde sunt”, dacă nu apar alte propuneri, deoarece Israelul nu va permite Hamas să deţină puterea în Gaza. ”Dacă Hamas va rămîne acolo, este doar o chestiune de timp în care va trebui să atacăm Gaza din nou”, a arătat ambasadorul.