Ministru israelian: ”Gaza va fi o parte inseparabilă a Israelului”

Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich (foto), a susținut, Marți, o „anexare de securitate” a Nordului Fîșiei Gaza, susținînd că șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, este în favoarea ideii și a spus că Gaza va deveni o „parte inseparabilă a Statului Israel”, notează Times of Israel.

Smotrich, care este și ministru în Ministerul Apărării, a făcut aceste remarci la o conferință Knesset intitulată „Riviera Gaza – de la viziune la realitate”, la care participanții au prezentat planuri pentru restabilirea așezărilor evreiești în Fîșia Gaza. ”Cred cu adevărat că există o oportunitate extraordinară aici”, a spus el, sugerînd ca Israelul să înceapă ”cu granița de Nord [zona Fîșiei] și să stabilească acolo trei comunități. Deja vorbim despre asta. Unii o numesc anexare de securitate”. El a adăugat: ”Șeful de Cabinet a declarat săptămîna trecută că este nevoie de o anexare în domeniul securității.” Smotrich și alți politicieni de extremă dreapta au cerut în repetate rînduri Israelului să preia controlul asupra Gazei și să restabilească așezările în Fîșie. ”Vom ocupa Gaza și o vom face o parte inseparabilă a Statului Israel”, a declarat Smotrich, care conduce partidul coaliției Sionismului Religios.

Conform unui raport de pe Canalul 12, detaliile planului israelian de așezare prezentat la conferință includ înființarea a două orașe în Gaza, cîte unul în Nordul și Sudul Fîșiei, împreună cu un campus universitar, o zonă industrială, un parc comercial și tehnologic și un district turistic cu hoteluri pe malul mării. Smotrich a spus că planul ar putea aduce „sute de mii” de locuitori în Gaza și „ar rezolva problema locuințelor și costul locuințelor pentru noi”.

În Februarie, la cîteva săptămîni după ce a propus o preluare americană a Gazei, Trump a distribuit pe platforma sa Truth Social un videoclip muzical generat de inteligență artificială, care arăta cum ar putea arăta o „rivieră” din Gaza. Videoclipul colorat includea scene în care Netanyahu și Trump stăteau împreună în costume de baie pe șezlonguri.

Aviz consultativ fără precedent al CIJ cu privire la obligațiile legale ale statelor de a opri încălzirea globală 

Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cea mai înaltă jurisdicție a ONU, a prezentat, Miercuri, un aviz consultativ, fără precedent, cu privire la obligaţiile legale ale statelor de a opri încălzirea globală şi cu privire la problema-cheie a responsabilităţii marilor poluatori, relatează AFP, potrivit News.Ro. Acesta este cel mai important caz audiat vreodată de către CIJ, cu sediul la Haga, argumentează experţii. El a fost deschis în 2019 de către studenţi dintr-un mic arhipelag la Oceanul Pacific, Vanuatu, şi a fost propulsat în urma unui vot al Adunării Generale (AG) a ONU. Avizul judecătorilor, în pofida faptului că are caracter consultativ, ar putea influența şi remodela justiția climatică prin inspirarea unor legi şi instanţe în întreaga lume.

ONU i-a însărcinat pe cei 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări. În primul rînd, ce obligaţii au statele în virtutea dreptul internaţional de a proteja Terra împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră - majoritatea generate de combustia petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale - faţă de generaţiile prezente şi viitoare? În al doilea rînd, care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii asupra statelor ale căror emisii au cauzat pagube de mediu, mai ales unor state insulare vulnerabile, de joasă altitudine? Curtea a fost nevoită să organizeze cele mai mari audieri din istoria sa, în Decembrie, la Palatul Păcii.

Conferințele Organizației Națiunilor Unite (COP) anuale au permis schimbarea unor previziuni privind încălzirea globală, însă insuficient cît să se respecte obiectivul limită de 2°C faţă de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Lumea a înregistrat deja o încălzire de cel puţin 1,3%. Marii poluatori, inclusiv Statele Unite şi India, au avertizat CIJ şi au apărat procesul politic la COP, în baza Convenţiei-cadru a ONU privind modificările climatice, în pofida neajunsurilor acestuia. În plus, Statele Unite tocmai s-au retras din Acordul de la Paris. Ţările mici cer poluatorilor istorici să le plătească reparaţii, o cerere inacceptabilă în opinia majorităţii ţărilor bogate. Aceste state cer, de asemenea, un calendar al eliminării combustibililor fosili, compensații băneşti în caz contrar şi recunoaşterea greşelilor din trecut.

Avizele consultative ale CIJ nu au caracter constrîngător, iar criticii îi acuză pe principalii poluatori de faptul că le ignoră. Însă dreptul internaţional se construieşte cu asemenea avize, explică AFP Andrew Raine de la Departamentul Juridic al ONU Mediu.

Grecia se confruntă cu penuria de apă

Guvernul de la Atena a stabilit, Miercuri, liniile directoare ale unei strategii de gestionare a penuriei de apă, în timp ce nivelul din rezervoare a atins minime istorice, transmite dpa, conform Agerpres.

În regiunea Attica din jurul capitalei, de exemplu, rezervele de apă au scăzut cu 50% faţă de 2022. Grecia se confruntă acum cu un val de caniculă, cu temperaturi care au depăşit 40 de grade. Guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakis a prezentat un plan iniţial de reacţie la criză, atît pe termen scurt, cît şi pentru deceniile următoare. "Apa este şi va rămîne un bun public", a spus Mitsotakis la o şedinţă specială cu miniştrii cu rol important. El a respins astfel speculaţii despre o posibilă privatizare. În acelaşi timp, şeful Executivului a subliniat necesitatea modernizării radicale a sistemului de gestionare a apei, pentru a creşte eficienţa şi a atrage investiţii.

Conform noii abordări, toate proiectele legate de apă vor fi coordonate de la centru. Cotidianul Katimerinii a numărat circa 1.200 de astfel de proiecte active în toată Grecia. Guvernul va acorda prioritate unor tehnologii cum ar fi desalinizarea apei de mare şi reciclarea, de exemplu, prin reutilizarea apelor tratate pentru toalete şi irigarea spaţiilor verzi. Un rol important va reveni conştientizării şi participării publicului. Într-o campanie în curs sub sloganul "Apa este viaţă - să nu o irosim!", furnizorii de apă cer cetăţenilor să reducă consumul. Printre recomandări sunt evitarea spălării autoturismelor cu furtunurile de grădină, limitarea folosirii apei pentru plante şi verificarea regulată a conductelor şi robinetelor, pentru depistarea scurgerilor.

Universitatea americană Columbia a impus sancţiuni individuale pentru 80 de studenţi care au participat la manifestații pro-palestiniene

Universitatea americană Columbia a impus, la începutul acestei săptămîni, sancţiuni individuale unui număr de 80 de studenţi care au ocupat în Mai o bibliotecă, în campus, în semn de protest faţă de atacuri ale Israelului în războiul din Fîşia Gaza, în funcţie de implicare în manifestaţii pro-palestiniene şi de faptul dacă au fost deja sancţionaţi sau nu, anunţă instituţia, fără să precizeze aceste sancţiuni individuale, relatează AFP, scrie News.Ro.

În ultimele luni, la universităţi americane au avut loc contestări ale bombardamentelor Israelului în războiul din Fîşia Gaza. Aceste universități au fost acuzate de către Administraţia lui Donald Trump de ”antisemitism”. La începutul lui Mai, aproximativ 80 de persoane au ocupat Biblioteca Butler a Universității Columbia, la New York, o acţiune condamnată de către Preşedinţia Universităţii, care a chemat imediat forţele de ordine.

Cu aproape un an mai înainte, Poliţia din New York (NYPD) a dislocat manifestanţi pro-palestinieni baricadaţi într-o clădire a Universităţii Columbia - epicentrul unei contestări care le cere universităţilor să-şi întrerupă legăturile cu întreprinderi cu legături cu Israelul. Comitetul Afacerilor Judiciare al Universităţii Columbia a impus sancţiuni unora dintre studenţii instituţiei, în funcţie de gradul implicării în manifestaţii pro-palestiniene şi de faptul dacă au fost sancţionaţi sau nu, a anunţat Marţi, într-un comunicat, Universitatea.

”Orice perturbare a activităţilor universitare constituie o încălcare a politicilor şi regulamentului Universităţii, care va antrena în mod necesar consecinţe”, îşi ameninţă studenţii Universitatea. Universitatea Columbia nu precizează aceste măsuri individuale, însă subliniază că ele merg de la ”probaţiune” la ”suspendări de la un an la trei ani”, eventual ”expulzări”.

Aceste măsuri disciplinare intervin în contextul în care Guvernul lui Donald Trump îşi creşte presiunile împotriva universităţilor prin ”îngheţarea” în cazul Universităţii Columbia, a unor subvenții federale destinate cercetării în valoare de sute de milioane de dolari.

Exerciții de amploare pe mări și oceane ale Marinei ruse 

Marina rusă face exerciții de amploare. Acestea au început Miercuri și se desfășoară pe patru mări și oceane. În timpul operațiunii vor fi folosite vapoare, submarine, avioane, drone și rachete.

Peste 150 de nave și 15.000 de militari sunt implicați în exercițiile marinei ruse, care au început Miercuri. Operațiunea se numește „Furtuna din Iulie” și se va desfășura pînă Duminică în oceanele Pacific și Arctic și în mările Baltică și Caspică, potrivit Sky News, citat de Mediafax. Ministerul rus al Apărării a transmis că exercițiile vor testa pregătirea pentru strategii mai puțin utilizate precum utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune și a tehnologiilor avansate. ”Pe mare, echipajele navelor vor exersa desfășurarea în zone de luptă, desfășurarea operațiunilor anti-submarine, apărarea zonelor de desfășurare și a activității economice”, a declarat Ministerul.

Participanții vor exersa atacul și apărare cu drone și alte echipamente moderne. La operațiune participă peste 120 de aeronave și 10 sisteme de rachete de coastă, a adăugat Ministerul. Conform specialiștilor, Rusia are a treia cea mai puternică Marină din lume, după China și SUA. Totuși, în timpul războiului din Ucraina, Marina a suferit pierderi importante.

China protestează faţă de al 18-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei de UE, care vizează două bănci chineze

Ministrul chinez al Comerţului, Wang Wentao, a protestat pe lîngă omologul său european, Maros Sefcovic, faţă de sancţionarea a două bănci chineze de către Uniunea Europeană (UE), în cadrul ultimelor sancţiuni impuse Rusiei din cauza Războiului din Ucraina, anunţă Beijingul, relatează AFP, transmite News.Ro. ”Wang Wentao a protestat solemn faţă de includerea a două instituţii financiare chineze în cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei de UE”, într-o întîlnire cu comisarul european al Comerţului, slovacul Maros Sefcovic, anunţă, într-un comunicat, Ministerul chinez al Comerţului.

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, efectuează Joi o vizită la Beijing, în vederea abordării diverselor probleme legate de comerţ şi războiul din Ucraina. Acest summit nu urmează însă să aibă rezultate concrete.

UE a consolidat, Vineri, sancţiunile impuse Moscovei, ţintind veniturile petroliere ruseşti şi speră ca Statele Unite să i se alăture, în cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi continuă ofensiva în Ucraina, pe care a lansat-o în Februarie 2022.

Acest pachet de sancţiuni, al 18-lea de la începutul conflictului, este ”unul dintre cele mai dure impuse Rusiei pînă în prezent”, anunţa şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.

UE acuză faptul că o consolidare a relaţiilor politice între Beijing şi Moscova de la începutul ofensivei ruse în Ucraina a ajutat economia rusă să reziste sancţiunilor de mare amploare care i-au fost impuse de către Occident. China neagă aceste acuzaţii.

Republicanii vor să redenumească Kennedy Center drept ”Prima Doamnă Melania Trump”

O puternică Comisie bugetară din Camera Reprezentanților americană a adoptat un amendament care obligă Kennedy Center, prestigiosul centru cultural al capitalei americane, să redenumească sala de operă ”Prima Doamnă Melania Trump”, relatează AFP, potrivit News.Ro. Amendamentul adoptat a fost introdus într-un text de finanţare aferent lui 2026 de către Departamentul Afacerilor Interne, însărcinat între altele cu probleme culturale în Statele Unite. El prevede tăierea fondurilor federale alocate Kennedy Center în cazul în care acesta nu redenumește ”Opera House”.

Alesul republican Mike Simpson, iniţiatorul amendamentului, şi-a apărat Marţi, în Comisie, amendamentul în onoarea Primei Doamne drept o ”modalitate excelentă de recunoaştere a susţinerii şi angajamentului său în promovarea artelor”. Donald Trump a luat sub ”aripa sa protectoare” Kennedy Center, de cînd s-a întors la Casa Albă, în Ianuarie. El a remaniat la jumătatea lui Februarie Consiliul de Administraţie, concediind membri istorici ai acestuia, iar apoi s-a numit la şefia principalei instituţii culturale din Washington şi a promis să elimine cultura ”woke”. Angajat într-o cruciadă ultraconservatoare împotriva a ceea ce numește ”propagandă antiamericană” în artă, dar şi în cercetare şi istorie, miliardarul republican a preluat controlul mai multor muzee din capitală.

Amendamentul lui Mike Simpson este doar un ultim exemplu al aleşilor republicani din Congres care rivalizează între ei în a-l flata pe Donald Trump. O aleasă din Florida a avansat alt proiect de lege care obligă Departamentul Internelor ”să facă în aşa fel încît faţa lui Donald Trump să fie gravată pe Muntele Rushmore”. Acest monument din South Dakota, pe versantul unui munte, constă în sculpturi ale feţelor preşedinţilor George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln şi Theodore Roosevelt. Un ales din Texas a propus ca faţa lui Benjamin Franklin, unul dintre părinţii fondatori ai naţiunii americane, să fie înlocuită pe bancnotele de 100 de dolari cu cea a miliardarului.

Trei orașe din Franța au interzis copiilor să iasă noaptea pe străzi

Trei orașe franceze au impus restricții de circulație pentru copii și adolescenți, în timpul nopții, din cauza violenței cauzate de traficul de droguri, relatează BBC, potrivit Hotnews.ro. Nimes, oraș aflat în Sud-Estul Franței, în regiunea Occitanie, este cel mai recent oraș care impun restricții adolescenților. De la orele 21.00 pînă la orele 6.00, copiii cu vîrste sub 16 ani nu mai au voie pe străzi, pentru a nu fi expuși la violențe. Primarul orașului, Jean-Paul Fournier, a declarat că traficanții de droguri au creat un “climat de frică și teroare”. La rîndul său, viceprimarul orașului a spus că această interdicție va proteja atît minorii care nu sunt implicați în traficul de droguri, cît și „pe cei cu vîrste de 12 și 13 ani care sunt exploatați de traficanți”. Decizia vine după ce, săptămîna trecută, corpul unui bărbat de 19 ani a fost găsit ars la marginea orașului Nimes.

Măsuri similare au fost luate și în orașul Béziers, aflat la 120 de km distanță, încă de acum un an. Inițial, copiii sub 13 ani au primit interdicție de a circula pe străzi între orele 23:00 și 6:00. Ulterior, a fost crescută vîrsta la 15 ani. În ciuda măsurilor luate, incidente violente sunt încă frecvente, scrie sursa citată. 

Nici în Limonges, interdicția ”nu a fost una bună”,  a declarat primarul orașului, Émile Roger Lombertie. Interdicția a vizat copiii cu vîrste sub 13 ani, însă doar în perioada sărbătorilor. La scurt timp, 100 de tineri au fost implicați în incidente. ”Nimeni nu a reușit să-i rețină, iar interdicția a fost inutilă”, a spus edilul, precizînd că au fost mobilizate mai multe forțe în orașul francez. 

Conform ministrului de Interne, Bruno Retailleau, 110 persoane au murit în Franța și mai mult de 300 au fost rănite în 2024, din cauza violenței asociată traficului de droguri. De astfel, autoritățile franceze au avertizat că fenomenul se extinde cu mult în afara orașului Marsilia, cunoscut pentru violențele sale în traficul cu droguri. Miniștrii francezi de Interne și Justiție, Bruno Retailleau și Gérard Darmanin, au pledat în repetate rînduri pentru măsuri mai dure împotriva traficului de droguri. 

Circa 300 de manifestanți pro-palestinieni au blocat sosirea a 1.600 de turiști israelieni pe o insulă grecească

Aproape 300 de manifestanți pro-palestinieni s-au adunat Marți în portul grec Syros pentru a se opune sosirii turiștilor israelieni pe insulă, potrivit AFP. Un vas de croazieră cu 1.600 de israelieni la bord a făcut cale întoarsă pentru a evita izbucnirea unui conflict între cele două părți, conform Mediafax.

Purtînd steaguri palestiniene mari, locatarii insulei au strigat sloganuri precum „nici în Syros, nici în altă parte, cu Palestina pînă la libertate” în direcția vasului de croazieră numit Crown Iris. Cei 1.600 de turiști israelieni au răspuns scandînd propriile lor sloganuri de laudă a țării, în timp ce mai multe steaguri israeliene au fost fluturate în direcția protestatarilor. Pentru a evita escaladarea tensiunilor, vasul de croazieră a decis să se întoarcă.