Trump avertizează Rusia cu sancțiuni dacă nu ajunge la un acord cu Ucraina

Președintele american Donald Trump a amenințat, Miercuri, Rusia și alte țări participante că va impune tarife, taxe vamale și sancțiuni asupra tuturor produselor vîndute de ele Statelor Unite dacă nu se ajunge în curînd la un acord privind încheierea războiului din Ucraina, informează AFP și Reuters.

''Este timpul SĂ SE GĂSEASCĂ UN ACORD'', a scris președintele american pe rețeaua sa socială Truth Social, dînd asigurări, totodată: ''Eu nu caut să fac rău Rusiei. Eu iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o bună relație cu președintele Putin''.

Liderul american nu a precizat numele țărilor pe care le consideră participante.

Marți, Donald Trump a vorbit despre posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă Moscova nu negociază încetarea războiului împotriva Ucrainei. ''Este posibil'', a declarat președintele Statelor Unite, întrebat despre acest subiect, în cursul unei conferințe de presă la Casa Albă, reiterînd că ”războiul nu ar fi avut loc niciodată dacă aș fi fost președinte la acea dată”. El a mai afirmat că ”Statele Unite vor lua în considerare continuarea ajutorului militar pentru Kiev”, care s-a ridicat la zeci de miliarde de dolari de la invadarea Ucrainei de către Rusia în Februarie 2022.

Cu o zi înainte, Trump făcuse presiuni, spunînd că Rusia se îndreaptă spre dezastru dacă refuză să negocieze și să încheie un acord de încetare a focului sau de pace cu Ucraina.
În ce îl privește pe președintele ucrainean, Donald Trump a estimat, din nou, că Zelenski dorește ''un acord'', insistînd totodată că numărul victimelor războiului a fost în mare măsură subestimat. (AGERPRES)

Londra îl avertizează pe Vladimir Putin în privința unei nave-spion rusești detectată din nou în apele britanice

Marina Regală a monitorizat o navă-spion rusă după ce a pătruns în apele britanice în această săptămînă, a dezvăluit secretarul britanic al Apărării, într-o adresare către parlamentari, potrivit BBC.

Secretarul John Healey spune că vasul „Yantar” a fost folosit pentru a aduna informații și pentru a cartografia infrastructura subacvatică esențială a Regatului Unit. Incidentul, a spus oficialul britanic, este ”încă un exemplu al agresiunii ruse tot mai mari”. ”Am vrut, de asemenea, să audă președintele Putin acest mesaj: vă vedem, știm ce faceți și nu ne vom sfii de la acțiuni puternice pentru a proteja această țară”, a declarat Healey.

Rusia a descris Yantar drept un vas de cercetare oceanică operat de către Ministerul apărării. Națiunile occidentale au monitorizat adesea vasul care operează în ape europene și suspectează că o parte din misiunea sa a fost aceea de a cartografia cablurile subacvatice. Ele consideră că Rusia a intensificat această activitate după izbucnirea războiului din Ucraina. Pe lîngă echipamente de supraveghere, nava poate opera drone submersibile ce sunt capabile să atingă fundul oceanului.

Infrastructura submarină este crucială pentru alimentarea cu energie prin cabluri și conducte, iar peste 95% din traficul de internet este asigurat tot prin cabluri submarine.

Secretarul britanic al Apărării a precizat că Yantar se află în prezent în Marea Nordului, după ce a trecut prin apele britanice și a fost detectat Luni la 45 de mile de coasta britanică din Canalul Mînecii. ”În ultimele două zile, Marina Regală a desfășurat HMS Somerset și HMS Tyrne pentru a monitoriza nava prin apele noastre în fiecare minut”, a adăugat John Healey. ”Am schimbat regulile de implicare a Marinei Regale, astfel încît navele noastre de război să se poată apropia mai mult și să monitorizeze mai bine Yantar. Pînă acum, nava s-a conformat cu regulile internaționale de navigație”, a continuat oficialul.

Secretarul Apărării spune că este a doua intrare a navei în apele britanice în ultimele luni, în condițiile în care Yantar a fost detectat plutind „deasupra infrastructurii submarine critice a Regatului Unit” și în Noiembrie. El a menționat că un submarin al forțelor britanice a fost autorizat să iasă la suprafață în apropiere de Yantar, ”strict ca măsură de descurajare, pentru a clarifica faptul că i-am monitorizat în secret fiecare mișcare”. ”Nava a părăsit apoi apele Regatului Unit fără să mai zăbovească și a coborît spre Mediterană”, a precizat secretarul britanic al Apărării.

Guvernul britanic, a mai declarat John Healey, își consolidează răspunsul la activitatea navală rusească împreună cu aliații săi din NATO. Potrivit ministrului, forțele aeriene vor oferi aeronave de supraveghere într-o desfășurare aliată pentru protecția infrastructurii critice din Marea Baltică.

Un cablu submarin dintre Estonia și Finlanda a fost avariat în Decembrie, iar Poliția finlandeză face cercetări pentru a vedea dacă a fost implicată o navă rusească sau nu.

Partidul Conservator a fost „umăr la umăr” cu abordarea Guvernului laburist și cu „transparența sa” în ceea ce privește amenințarea navală rusă, susține James Cartlidge, ”secretarul din umbră” al Apărării.

Omul propus de opoziție pentru funcția de secretar al Apărării a salutat și schimbarea regulilor de implicare a Marinei Regale.

„Asta îi transmite un semnal puternic lui Putin că nu vom fi intimidați și că, dacă scopul lui este acela de a continua să împingă limitele activității maligne în apele noastre și cele din apropierea noastră vom răspunde”, a declarat James Cartlidge. Cartlidge consideră că activitatea rusească arată de ce trebuie majorate cheltuielile cu apărarea cît mai curînd posibil.

Germania cere statelor membre ale UE o înăsprire a reacţiei faţă de atacuri hibride ale Rusiei

Germania le cere statelor membre ale Uniunii Europene să adopte o poziţie mai dură împotriva ameninţărilor hibride ale Rusiei şi anume printr-o extindere a regimului sancţiunilor europene şi o limitare a accesului misiunilor diplomatice ale Moscovei în UE, propuneri care urmează să fie discutate săptămîna viitoare, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor europeni de Externe, relatează site-ul Politico, citat de New.Ro.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a trimis aceste propuneri elaborate de către Ministerul său înaintea unei reuniuni la Bruxelles, săptămîna viitoare, cu omologii săi, ”cu scopul de a deschide calea unor măsuri coordonate”, anunţă Berlinul.

Rusia şi-a intensificat, de la invazia Ucrainei în Februarie 2022, o campanie de atacuri hibride - incendieri, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi sabotaj - în întreaga Europă. De exemplu, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, acuza recent Rusia de ”sabotaj” prin tăierea unor cabluri submarine de comunicaţii şi energetice la marea Baltică.

Ministerul german de Externe vrea să înăsprească consecinţele unor astfel de atacuri prin impunerea unor noi sancţiuni ”flotei fantomă” a Rusiei, din care fac parte petroliere şi nave de transport de gaze naturale prin care Moscova cîştigă miliarde de dolari din vînzarea ilegală de combustibili fosili pe furiş, potrivit acestui document pe care Politico scrie că l-a consultat.

Berlinul vrea, de asemenea, o limitare a perioadei de acreditare şi a libertăţii de mişcare a deţinătorilor de paşapoarte ruseşti, potrivit aceleiaşi surse. Germania speră ca UE să implementeze o strategie de comunicare mai ”proactivă”, prin care să arate că Rusia este de vină în anumite incidente. Acest lucru presupune o declasificare a unor informaţii clasificate de către serviciile secrete. În trecut, Guvernele europene au întîmpinat dificultăţi să atribuie rapid şi definitiv atacuri Moscovei.

Macron și Scholz se angajează ca UE să rămînă unită și puternică în fața lui Trump

Președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, au promis, Miercuri, că vor face tot posibilul pentru ca Uniunea Europeană (UE) să rămînă unită și puternică în fața ''provocării reprezentate de revenirea lui Donald Trump la putere în SUA, consemnează agențiile AFP, Reuters și EFE.

''Președintele Trump va fi, este deja clar, o provocare'', a spus Scholz, aflat în vizită de rămas bun la Paris, înaintea alegerilor anticipate convocate pentru 23 Februarie, după ce coaliția sa de guvernare a pierdut majoritatea în urma înlăturării Partidul Liber-Democrat (FDP) din Guvern, pe fondul unor dispute bugetare apărute în timp ce Germania trece prin al doilea an de recesiune și mai multe sectoare ale economiei germane se află în criză și anunță concedieri, cum este cazul sectorului auto.

''Poziția noastră este clară. Europa este o mare zonă economică, cu peste 450 de milioane de cetățeni. Suntem puternici. Rezistăm împreună. Europa nu se ascunde. Va fi un partener constructiv și sigur pe sine'', a susținut în fața presei cancelarul social-democrat german.

La rîndul său, președintele francez le-a cerut celor 27 de state membre ale UE, și mai ales cuplului franco-german, să-și joace ''pe deplin rolul'' pentru o Uniune Europeană ''unită, puternică și suverană'', care știe să-și apere ''interesele'', în timp ce noul președinte american amenință că va crește taxele vamale percepute importurilor din UE și le cere membrilor europeni ai NATO să-și crească masiv cheltuielile militare, în pofida dificultăților bugetare.

Macron și Scholz au menționat printre sectoarele ce ar putea fi afectate de taxele vamale americane siderurgia, industria auto și cea chimică, sectoare esențiale pentru economia UE și aflate deja în dificultate, pe fondul scăderii competitivității lor, ca urmare, în special, a concurenței chineze și a pierderii surselor ieftine de energie în urma sancțiunilor impuse Rusiei.

Potrivit lui Macron, UE trebuie să păstreze legăturile transatlantice, dar, în același timp, să știe, de asemenea, să-și afirme propriile interese și să le apere cu valorile și instrumentele sale europene. Șeful statului francez a susținut că în fața lui Donald Trump este nevoie de ''mai multă Europă'', adică de o integrare sporită a UE însoțită de creșterea puterii instituțiilor de la Bruxelles, unde există temerea că noul președinte american ar putea privilegia dialogul individual cu statele membre ale UE.
Pe scurt, ''prioritatea europenilor trebuie să fie și mai multă Europă și, în primul rînd, competitivitatea noastră, prosperitatea, securitatea noastră, pentru a ne consolida democrațiile și a ne păstra modelul economic și social'', consideră Macron. (AGERPRES)

În fața iminentelor deportări în masă din SUA, Mexicul ridică adăposturi temporare la graniță

Autoritățile mexicane au început să ridice adăposturi de corturi gigantice în localitatea de graniță Ciudad Juarez spre a se pregăti pentru un posibil val de mexicani deportați, după ce președintele american Donald Trump a promis expulzări masive, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Adăposturile temporare din Ciudad Juarez vor avea o capacitate de mii de persoane și ar urma să fie gata în cîteva zile, a declarat Enrique Licon, un responsabil local. Corturile din Ciudad Juarez, despărțit de Rio Grande de orașul texan El Paso, fac parte din planul Guvernului mexican de a pregăti adăposturi și centre de primire în nouă orașe din Nordul țării. Autoritățile de la fața locului le vor oferi mexicanilor deportați hrană, găzduire temporară, îngrijiri medicale și asistență în vederea obținerii de acte de identitate, potrivit unui document guvernamental ce prezintă această strategie, sub titlul ''Mexicul vă îmbrățișează''. Guvernul mai are în plan o flotă de autobuze gata să transporte mexicani de la centrele de primire spre orașele de unde provin aceștia.

Donald Trump a promis că va întreprinde cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, prin care ar fi scoși din țară milioane de imigranți. Totuși, o operațiunea de asemenea amploare ar necesita probabil ani și ar presupune costuri enorme. Aproape 5 milioane de mexicani trăiesc în SUA fără forme legale, potrivit unei analize a think-tank-ului mexican El Colegio de la Frontera Norte (COLEF), pe baza datelor din cel mai recent recensămînt american.

Însă, în condițiile unei creșteri economice lente anticipate pentru acest an, Mexicul ar putea avea probleme în a absorbi milioanele de cetățeni ce ar putea fi deportați din SUA, în vreme ce o scădere semnificativă a remitențelor ar putea provoca ''grave perturbări economice'' în orașele și satele care depind de astfel de venituri, a fost de părere Wayne Cornelius, profesor la Universitatea California-San Diego.

Într-un parc, în Bavaria, un afgan a ucis un bărbat de 41 de ani şi un băiat de doi ani

Două persoane, inclusiv un copil în vîrstă de doi ani, au fost ucise într-un atac cu cuţitul la Aschaffenburg, în Bavaria, în Sudul Germaniei, anunţă Poliţia locală, care precizează că a arestat un suspect, relatează AFP, conform News.Ro. Atacul, ale cărui motivaţii sunt necunoscute în acest stadiu, a avut loc în Parcul Schöntal, anunţă un purtător de cuvînt al Poliţiei.

Două persoane au fost ucise în acest atac, un bărbat în vîrstă de 41 de ani şi un băiat în vîrstă de doi ani, anunţă pe X Poliţia. Suspectul reţinut este un afgan în vîrstă de 28 de ani, precizează Poliţia pe X. Alte două persoane grav rănite primeau îngrijiri la spital. O anchetă se desfăşoară într-un ritm susţinut, anunţă Poliţia, care refuză să speculeze cu privire la motivul atacului. Suspectul a fost arestat în apropierea parcului, care a fost evacuat, iar zona a fost încercuită de forţe de ordine, anunţă Poliţia.

Germania a fost zguduită de mai multe atacuri cu cuţitul în ultimele luni. Problemele de securitate sunt foarte prezente în campania în vederea alegerilor legislative anticipate prevăzute la 23 Februarie. Germania a fost şocată de un atentat la Solingen (Vest), unde presupusul autor, un sirian, suspectat de legături cu organizaţia Statul Islamic (SI), a înjunghiat mortal trei persoane în timpul unor festivităţi locale, la sfîrşitul lui August. În Iunie, un atac cu cuţitul la o adunare împotriva islamului, la Mannheim (Vest), s-a soldat cu un mort, un tînăr poliţist care s-a interpus în faţa atacatorului. Presupusul agresor era un cetăţean afgan.

Guvernul german a interzis după acest atac purtarea de arme albe la adunări populare şi în transportul pe distanţă lungă.

Donald Tusk: ”Dacă Europa vrea să supravieţuiască, ea trebuie să se înarmeze”

Premierul polonez, Donald Tusk, a cărui ţară deţine Preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a îndemnat, Miercuri, statele membre ale UE, în prezentarea programului Preşedinţiei în Parlamentul European (PE), să ia în serios cererea noului preşedinte american de a-şi creşte cheltuielile cu apărarea la 5% din PIB, relatează AFP.

”Dacă Europa vrea să supravieţuiască, ea trebuie să se înarmeze”, cere Donald Tusk.

”Suntem într-un moment în care Europa nu-şi poate permite să economisească la securitate”, a tunat el. ”Nu noi am ales-o. Nu sunt un militarist. Noi am suferit mult (din cauza războiului) în Europa şi poate că din această cauză înţelegem atît de bine că, pentru a evita ca istoria noastră să se repete, trebuie să fim înarmaţi, trebuie să fim puternici şi trebuie să fim hotărîţi, inclusiv în privinţa capacităţilor de apărare”.

”Ridicaţi capul, europeni”, a îndemnat el, ca răspuns la îngrijorări cauzate de întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.

”Europa a fost este şi va fi întotdeauna mare”, a subliniat el. ”Nu vă întrebaţi ce pot face Statele Unite pentru securitatea voastră, întrebaţi-vă ce putem face noi pentru securitatea noastră”, a declarat el, parafrazînd o declaraţie celebră a preşedintelui american John F. Kennedy (JFK) prin care-şi îndemna concetăţenii la acţiune.

Polonia, vecină cu Ucraina, este unul dintre cei mai aprigi susţinători ai Kievului în războiul împotriva Rusiei, lansat în urmă cu aproape trei ani.

Trump: ”UE este foarte rea pentru noi. Ei ne tratează foarte rău”

Statele membre ale Uniunii Europene vor plăti taxe vamale, ”singurul mijloc” prin care Statele Unite vor fi ”tratate corect”, apreciază noul preşedinte american Donald Trump, care a denunţat, într-o conferinţă de presă, deficitul comercial american faţă de UE, pe care comparat-o în campania electorală cu ”o mică Chină” care ”profită” de prima putere economică mondială, relatează AFP, conform News.Ro.

”UE este foarte rea pentru noi. Ei ne tratează foarte rău. Ei nu ne iau maşinile sau produsele agricole. În fapt nu iau mare lucru”, a acuzat, Marţi, Trump. ”Deci ei sunt buni de taxe vamale”, a stabilit el.

În campania sa prezidenţială, miliardarul a denunţat deficitul comercial al Statelor Unite faţă de UE şi a comparat blocul cu ”o mică Chină” care ”profită” de pe urma primei puteri economice mondiale. ”Avem un deficit comercial cu UE de 350 de miliarde de dolari”, a subliniat el. ”China este agresivă, dar nu există doar China. Alte ţări sunt, de asemenea, mari agresori”, a declarat noul şef al statului.

Deficitul comercial american în schimburile comerciale cu UE era în 2023 de 131 de miliarde de dolari, potrivit datelor Reprezentantului Casei Albe al Comerţului (USTR) şi se concentrează în principal în patru ţări: Germania, Franţa, Irlanda şi Italia. Deficitul comercial cu Germania este în principal de natură industrială, iar cel cu Irlanda este legat în mare parte de instalarea sediilor europene ale marilor grupuri americane pe insulă, care profită de fiscalitatea foarte avantajoasă a acesteia pentru a plăti cît mai puţine impozite, atît în restul UE, cît şi în Statele Unite.

Trump a revocat un ordin mai vechi de jumătate de secol

Președintele SUA, Donald Trump, și-a întețit campania împotriva programelor de diversitate și a presat sectorul privat să se alăture inițiativei, ordonîndu-le oficialilor din aviație să revizuiască sistemul de angajări pe bază de diversitate și anunțîndu-i pe angajații guvernamentali din programele DEI – diversitate, egalitate și incluziune – că vor fi plasați în concediu plătit, relatează Reuters, scrie Hotnews.ro.

În prima zi a mandatului, noul președinte american a emis o serie de ordine executive pentru a pune capăt programelor DEI, care au încercat să promoveze oportunitățile pentru femei, minorități etnice, membri ai comunității LGBTQ+ și alte grupuri tradițional subreprezentate. Organizațiile pentru drepturi civile susțin că astfel de programe sunt necesare pentru a răspunde inechităților și rasismului structural.

Într-un ordin executiv de Marți, Donald Trump a revocat acte normative care merg pînă în 1965 și care se refereau la acțiuni de mediu, egalitate de șanse la angajare și stimulente pentru contractorii federali astfel încît aceștia să aibă o forță de muncă echilibrată din perspectiva rasei, genului și a religiei. Ordinul din 1965 care a fost revocat de Trump fusese semnat de președintele Lyndon Johnson și, potrivit Departamentului Muncii, avea scopul de a proteja drepturile lucrătorilor angajați de contractori federali și de a se asigura că aceștia nu sunt discriminați pe bază de rasă, culoare, religie, sex, orientare sexuală, identitate de gen sau origine națională.

Ordinul emis de Trump caută să descurajeze companiile private care primesc contracte guvernamentale din a mai angaja lucrători din medii marginalizate și le cere autorităților de resort să identifice companiile private care ar putea face obiectul unei anchete civile. Actul normativ descrie acest tip de angajări drept „discriminare și preferințe ilegale ale DEI”.

„Ca parte din acest plan, fiecare agenție va identifica pînă la nouă investigații potențiale de conformitate civilă la corporații cotate la bursă, mari corporații sau asociații non-profit, fundații cu active de 500 de milioane de dolari sau mai mult, asociații de barou local și de stat și medicale și instituții de învățămînt superior cu dotări de peste 1 miliard de dolari”, se arată în ordin. Pe moment nu au fost prezentate detalii despre modul în care se vor derula „investigațiile de conformitate civilă”.

În ordinul emis Marți, se menționează că angajările preferențiale pot continua în cazul veteranilor militari, atît la nivelul Guvernului federal, cît și în cadrul sectorului privat. În mod separat, Administrația Trump le-a transmis departamentelor și agențiilor din cadrul Guvernului federal să desființeze toate programele DEI, iar angajații care au beneficiat de acest instrument ar urma să fie plasați imediat în concediu plătit.

Tot Marți, Donald Trump a semnat un memorandum care pune capăt inițiativei lansate de Administrația Biden pentru a promova diversitatea în cadrul Administrației Federale de Aviație (FAA), ordonînd instituției să oprească imediat programele de angajare pe criterii DEI, a precizat Casa Albă. Noul președinte al SUA a pus FAA să efectueze o evaluare prin care să îi înlocuiască pe toți angajații care nu reușesc să își demonstreze competența.

„Președintele Trump închide imediat acest program ilegal și periculos și cere ca toate angajările FAA să se bazeze exclusiv pe asigurarea siguranței pasagerilor liniilor aeriene și a excelenței în muncă în general”, mai notează Casa Albă, într-o fișă informativă.

Departamentul de Stat american a anulat toate călătoriile refugiaților către SUA

Departamentul de Stat american a anulat călătoriile refugiaților în Statele Unite și a pus pe pauză procesarea refugiaților, potrivit unor directive interne obținute de CBS și citate de BBC, în preluare News.ro.

„Toate călătoriile anterior programate ale refugiaților în Statele Unite sunt anulate și nu se vor face noi rezervări de călătorie”, se arată în nota Departamentului de Stat, fără a se preciza cît va dura suspendarea.

Potrivit BBC, oficialii sunt astfel instruiți să oprească procesul de trimitere a refugiaților în străinătate și să întrerupă un program al Administrației Biden care permite cetățenilor americani să sponsorizeze refugiați.

Măsura nu afectează în prezent deținătorii de vize speciale pentru imigranți, care au ajutat forțele militare americane, se arată în directivele Departamentului de Stat care sugerează că suspendarea intră în vigoare imediat,

Directivele vin la două zile după ce Trump a semnat un ordin care prevedea că admiterea refugiaților în SUA va fi suspendată începînd cu 27 Ianuarie.

Luni, în ziua în care a fost învestit din nou la Casa Albă, Donald Trump a semnat un ordin executiv de suspendare a Regula oprește Programul de Admitere a Refugiaților în Statele Unite (USRAP), afirmînd că America „nu are capacitatea de a absorbi un număr mare de migranți și, în special, de refugiați, în comunitățile sale, într-un mod care să nu compromită disponibilitatea resurselor pentru americani”.

Măsura de oprire a USRAP este valabilă pînă cînd „intrarea ulterioară în Statele Unite a refugiaților se aliniază cu interesele Statelor Unite”, se arată în ordin.