Ministrul german al Apărării este iritat de dezbaterea europeană despre trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius (foto), a criticat, Miercuri, dezbaterea europeană referitoare la trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, considerînd că este vorba despre o discuție prematură în plin conflict în desfășurare, informează DPA, citată de Agerpres. După comentarii similare venite din partea cancelarului Olaf Scholz și a șefei diplomației germane Annalena Baerbock în ultimele două zile, Pistorius a spus că este ''iritat că europeni de toate felurile se întrec acum în a spune ce sunt ei pregătiți să facă sau să nu facă''.

În calitate de cea mai mare țară membră NATO din Europa, Germania cu siguranță va ''participa la orice măsură importantă de menținere a păcii'', a declarat Boris Pistorius pentru postul Deutschlandfunk. Însă ministrul Apărării german a argumentat să Europa trebuie să își ''țină cărțile aproape de piept'' și să dezvolte o poziție unită înaintea potențialelor discuții între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, consacrate încheierii războiului actual din Ucraina.

Boris Pistorius a spus că ”nu îi va spune lui Donald Trump sau Vladimir Putin ce este pregătit să facă înaintea negocierilor”, criticînd promisiunea premierului britanic Keir Starmer conform căreia Londra va contribui la o forță de menținere a păcii în Ucraina. ''Nu acum este momentul de a discuta public despre asta'', a adăugat el.

Italia vrea să-și dezvolte o alternativă proprie la sistemul de sateliți Starlink al lui Elon Musk

Italia dorește să-și dezvolte propriul sistem de sateliți de orbită joasă pentru comunicații guvernamentale, a anunțat, Miercuri, ministrul italian al Industriilor, prezentînd acești sateliți ca pe o alternativă la sistemele oferite de miliardarul american Elon Musk, susține Reuters, potrivit Agerpres.

Guvernul premierului Giorgia Meloni a anunțat în prealabil că ia în considerare folosirea rețelei de sateliți Starlink a lui Elon Musk, pentru a asigura comunicațiile criptate dintre oficialii italieni care acționează în zone de risc ridicat. Această sugestie a fost criticată aspru de politicieni de opoziție, care au invocat problema încredințării unui contract de siguranță națională unui om de afaceri străin care face parte și din Guvernul SUA, sub președintele Donald Trump.

”Lucrăm la un sistem național de sateliți de orbită joasă pe care-l dezvoltăm independent, cu implicarea principalilor actori naționali din domeniu”, a declarat ministrul Adolfo Urso în Camera inferioară a Parlamentului de la Roma. Adolfo Urso, membru al partidului lui Meloni, Frații Italiei, susține că acest lucru va asigura o alternativă competitivă la infrastructura oferită de alți operatori globali, inclusiv la sistemul Starlink al lui Elon Musk. Urso nu a oferit un orizont temporal pentru finalizarea proiectului și nu a precizat nici la ce companii a apelat Guvernul, dar a susținut că Agenția spațială națională va desfășura un studiu de fezabilitate.

Elon Musk are o relație călduroasă cu Giorgia Meloni și a declarat, luna trecută, că este gata să-și ofere serviciile Italiei. Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a dezmințit că s-ar fi ajuns la un acord cu compania lui Musk pentru acest proiect. Sistemul Starlink, parte a imperiului aerospațial SpaceX, condus de Musk, dispune de 6.700 de sateliți activi pe orbita joasă a Pămîntului. Conform unei surse citate de Reuters, Italia avea în considerare un contract pe cinci ani cu Starlink, în valoare de 1,5 miliarde de euro. 

Atac rusesc masiv la Odesa. Cel puţin 160.000 de locuitori au rămas fără căldură şi lumină

Cel puţin 160.000 de locuitori ai oraşului Odesa, în Sudul Ucrainei, nu au nici căldură şi nici curent în urma unui atac nocturn rus în acest oraş portuar, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimi Zelenski, relatează AFP, scrie News.Ro.

O zonă rezidenţială ”mare” a oraşului portuar Odesa a rămas fără încălzire şi electricitate Miercuri dimineaţa, în urma unui atac rus ”masiv”, a anunţat pe Telegram primarul oraşului, Ghenadi Truhanov. Cel puţin o persoană a fost rănit în atac, potrivit primarului.

”Cel puţin 160.000 de locuitori din Odesa nu au acum nici încălzire şi nici electricitate. Treisprezece şcoli, o grădiniţă şi mai  multe spitale nu au, de asemenea, electricitate şi căldură”, anunţă pe reţele de soocializare Volodimir Zelenski.

Primarul din Odesa a precizat că o clinică pentru copii şi o grădiniţă au fost ”grav avariate”, iar o persoană ”rănită” a fost spitalizată. El denunţă, într-un comunicat, un atac ”masiv rus într-o zonă dens populată”, fără să dea detalii despre natura acestui atac nocturn.

Armata rusă bombardează intensiv - de trei ani - infrastructura energetică şi civilă ucraineană, oraşe şi sate. Acest nou atac rus intervine la o zi după primele negocieri ruso-americane, în Arabia Saudită, în cursul cărora Moscova şi Washingtonul au convenit să numească negociatori, fără participarea Kievului şi europenilor, o iniţiativă ”privind Ucraina, fără Ucraina” denunţată de Zelenski.

Danemarca suplimentează bugetul apărării pentru 2025-2026 cu 6,8 miliarde de euro

Danemarca își va mări bugetul apărării pentru 2025-2026 cu 50 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro), pentru a acoperi lacunele acute existente în dotarea Armatei sale, a anunțat, Miercuri, șefa Guvernului de la Copenhaga, Mette Frederiksen, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

''Pare lumea agitată? Da. Există vreun motiv să credem că în curînd va trece? Nu. Există un mesaj pentru șeful Apărării: cumpără, cumpără, cumpără'', a declarat Mette Frederiksen, într-o conferință de presă.

După decenii de tăieri drastice ale bugetului apărării, Danemarca a alocat anul trecut un supliment de 190 de miliarde de coroane (25,84 miliarde de euro) pentru Armata sa pentru o perioadă de zece ani. Capabilitățile vor fi achiziționate fără a parcurge procedurile normale de licitație, unele îndelungate, a adăugat șefa Executivului danez. Însă țara, alături de majoritatea celorlalte state NATO, a devenit în acest an ținta presiunilor în creștere din partea președintelui american Donald Trump pentru a-și mări bugetul militar. Copenhaga este unul dintre susținătorii cei mai mari ai Ucrainei comparativ cu mărimea economiei sale, contribuind cu echipament militar pentru Kiev, dar acest ajutor a lăsat Armata daneză fără o parte importantă din muniția și dotarea tehnică. De la începutul invaziei ruse în 24 Februarie 2022, sprijinul militar danez pentru Ucraina s-a ridicat la circa 7,2 miliarde de euro, potrivit Ministerului de Externe danez. 

Hamas e gata să îi elibereze pe toți ostaticii israelieni rămași în Gaza, în a doua fază a armistițiului

Organizația palestiniană Hamas a semnalat, Miercuri, că este dispusă să îi elibereze pe toți ostaticii rămași în Gaza, într-un singur schimb, în următoarea fază a acordului existent de încetare a focului, relatează AFP, potrivit HotNews. Israel și Hamas sunt în prezent în procesul de implementare a primei faze din fragilul armistițiu, care a început să producă efecte în 19 Ianuarie și a rezistat în ciuda acuzațiilor reciproce.

Ministrul israelian al Afacerilor Externe a declarat, Marți, că în această săptămînă vor începe discuțiile cu privire la a doua fază, despre care se crede că va creiona un cadru mai permanent pentru încheierea ostilităților.

”I-am informat pe mediatori că Hamas este gata să elibereze toți ostaticii într-un singur lot în timpul celei de-a doua faze a acordului, mai degrabă decît în etape, cum s-a întîmplat în prima fază din prezent”, a declarat Taher al-Nunu, oficial de rang înalt din cadrul Hamas, pentru AFP. El nu a oferit clarificări cu privire la numărul exact al ostaticilor ținuți în prezent de Hamas sau de alte grupări militante. Nunu susține că acest pas este menit „să confirme seriozitatea noastră și disponibilitatea noastră deplină de a merge mai departe în rezolvarea acestei probleme, precum și pentru a continua pașii spre consolidarea încetării focului și realizarea unui armistițiu sustenabil”.

În Franţa, o bibliotecă a fost incendiată într-o confruntare cu Poliţia, la Grenoble

O bibliotecă a fost incendiată în noaptea de Marţi spre Miercuri la Grenoble, în Isère, cu o maşină în flăcări lansată către această instituţie nou-nouţă în urma unor ciocniri cu Poliţia, potrivit unor surse din Poliţie, relatează AFP, potrivit News.Ro. Incendiul a fost cauzat un pic după miezul nopţii, în cartierul popular Mistral, în Sud-Vestul Grenoble. Începînd de Marţi seara, de la ora locală 20.00, echipaje din cadrul Brigăzilor Specializate de Teren (BST) ale Poliţiei şi Companiilor Republicane de Securitate (CRS) au fost ţinta unor tiruri cu proiectile, care nu le-au atins. Aceste incidente au continuat Marţi seara, dar şi ”tiruri de mortieră”, care nu s-au soldat cu răniţi sau degradări.

Premierul suedez crede că deznodămîntul războiului va da un curs securității europene pentru generațiile viitoare

Deznodămîntul războiului din Ucraina va da un curs securităţii în Europa pentru "generaţiile viitoare", a declarat, Miercuri, premierul suedez Ulf Kristersson, într-un moment în care liderii europeni fac eforturi să răspundă iniţiativelor diplomatice ale preşedintelui american Donald Trump, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"În ceea ce priveşte Ucraina, Europa şi lumea se află la o răscruce de drumuri. Modul în care se va încheia războiul din Ucraina va afecta şi va da un curs securităţii întregii Europe pentru generațiile viitoare. Luam acest lucru foarte, foarte în serios", a declarat Ulf Kristersson, la o conferinţă de presă, după o reuniune de urgenţă a liderilor europeni, convocată de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a continuat, Miercuri, consultările cu partenerii săi europeni pentru a găsi o poziţie comună cu privire la Ucraina şi la apărarea colectivă, în contextul în care președinții american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, se pregătesc pentru o întîlnire la nivel înalt consacrată normalizării relaţiilor, notează AFP.

Putin se declară mulțumit de primele contacte cu SUA și dă asigurări că Ucraina nu va fi exclusă de la negocierile de pace

Președintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat, Miercuri, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane la nivel de miniștri de Externe, desfășurată Marți, în Arabia Saudită, și a asigurat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile menite să încheie războiul, transmit agențiile Reuters, AFP și EFE, potrivit Agerpres.

”Fără creșterea nivelului de încredere între Rusia și Statele Unite, este imposibil să rezolvăm multe chestiuni, inclusiv criza ucraineană”, a spus Putin în fața presei la Sankt Petersburg, în primul său comentariu referitor la reuniunea desfășurată de Marți în capitala saudită Riad.

”Scopul acestei întîlniri a fost tocmai creșterea încrederii dintre Rusia și SUA”, a completat președintele rus. El a caracterizat această reuniune drept ”foarte amicală, foarte primitoare” și a estimat că echipa trimisă de președintele american Donald Trump a fost ”deschisă procesului de negociere”.

După discuția telefonică de Miercurea trecută a lui Putin cu Trump, la care ei au convenit să inițieze discuții pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, reuniunea de la Riad a alimentat temerile Kievului și ale capitalelor europene că președinții rus și american ar putea încheia peste capul lor o înțelegere asupra Ucrainei care să nu țină cont de interesele lor vitale.

Totuși, Putin a afirmat în declarația sa de Miercuri că Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile cu europenii sau cu Kievul, ci aceștia au refuzat să discute cu Moscova. ”Noi nu impunem nimic nimănui. Suntem pregătiți, am spus deja asta de o sută de ori - dacă ei doresc, atunci vă rog, lăsați aceste negocieri să se desfășoare! Și noi vom fi pregătiți să revenim la masa negocierilor”, a susținut liderul de la Kremlin.

”Nimeni nu exclude Ucraina de la discuții, prin urmare nu este nevoie de nici o reacție isterică față de contactele ruso-americane”, a adăugat Putin, referindu-se la protestele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale unor politicieni europeni față de tratativele dintre Washington și Moscova.

Intențiile oficialilor occidentali pentru asigurarea Ucrainei

Oficialii occidentali au dezvăluit planul pentru a asigura securitatea Ucrainei, susține Larisa Brown, editor al publicației The Times pe zona de apărare, iar propunerea prevede inclusiv dislocarea de avioane americane în România și Polonia cu misiunea de a interveni în caz că este necesar.

Potrivit jurnalistei, planul arată astfel: Mai puțin de 30.000 de trupe conduse de europeni și dislocate în orașe-cheie, porturi și locații de infrastructură națională critică din Ucraina. Nu se vor afla în estul țării; Monitorizarea tehnică a frontierei, inclusiv cu aeronave de recunoaștere, supraveghere și intelligence, colectare de informații, sateliți spațiali și drone, pentru a oferi o „imagine completă asupra a ceea ce se întîmplă”; Protejarea spațiului aerian și reactivarea zborurilor comerciale și capacitatea de „a monitoriza și a doborî acele atacuri”; Plasa de siguranță ar fi asigurată de aeronave SUA aflate în România și Polonia gata să răspundă dacă este necesar; Forțe terestre mai numeroase la frontiera estică gata să intervină.

Rusia ocupă la ora actuală aproximativ o cincime din teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei și a exclus posibilitatea de a accepta o soluționare a conflictului care să presupună retragerea din zonele cucerite pe cîmpul de luptă. Alături de Crimeea anexată în 2014, Moscova a declarat anexate, în Septembrie 2022, regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, în care însă datele centralizate de Reuters din surse deschise arată că trupele ucrainene încă mai controlează în jur de 26.000 de kilometri pătrați.