Israelul exclude o intrare a ajutorului umanitar în Fîşia Gaza

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, exclude o intrare a ajutorului umanitar în Fîşia Gaza, un teritoriu palestinian devastat de 18 luni de război între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, relatează AFP, transmite News.Ro.

”Nici un ajutor umanitar nu va intra în Fîşia Gaza”, a anunţat într-un comunicat Isarel Katz, la două zile după ce Biroul ONU al Afacerilor Umanitare (OCHA) a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că enclava se confruntă ”probabil cu cea mai rea situaţie umanitară de la începutul Războiului din Fîşia Gaza”, la 7 Octombrie 2023. Israelul blochează intrarea ajutorului umanitar de la 2 Martie în Fîşia Gaza.

Israel Katz, unul dintre cei mai apropiaţi membri ai Guvernului faţă de premierul Bejamin Netanyahu, a anunţat că această politică este ”una dintre principalele pîrghii de presiune, care împiedică Hamasul să folosească ajutorul umanitar”. Israel Katz reiterează că Israelul vrea să încredinţeze la un moment dat societăţilor civile distribuirea ajutorului umanitar în Fîşia Gaza.

Israelul acuză Hamasul de deturnarea ajutorului şi de faptul că asigură distribuirea acestuia de mai multe luni, o acuzaţie pe care mişcarea islamistă o dezminte.

Organizaţii internaţionale au evocat jafuri, fără să precizeze dacă este vorba despre Hamas. ”Situaţia umanitară este în prezent cea mai rea de la începutul ostilităţilor, în urmă cu 18 luni”, avertiza OCHA. Această mică enclavă în care se înghesuie 2,4 milioane de locuitori suferă penurii de hrană, apă, carburant şi alte produse de primă necesitate, potrivit OCHA.

Diverşi actori umanitari şi personal medical din Fîşia Gaza au confirmat AFP că Fîşia Gaza se confruntă cu penurii importante.

Ministerul Sănătăţii al Hamas a anunţat Marţi că cel puţin 1.630 de palestinieni au fost ucişi începînd de la 18 Martie, crescînd la 51.000 numărul morţilor în Fîşia Gaza de la începutul războiului.

ONU a declarat că în Gaza, de la încetarea armistițiului, aproximativ 500.000 de persoane au fost strămutate

Aproximativ 500.000 de palestinieni au fost strămutați în Fîșia Gaza de la încetarea armistițiului și reluarea operațiunilor militare israeliene, a declarat o purtătoare de cuvînt a secretarului general al ONU, Stephanie Tremblay, relatează AFP, potrivit Agerpres.
”Partenerii noștri umanitari estimează că, din 18 Martie, aproximativ o jumătate de milion de persoane au fost strămutate pentru prima dată sau din nou”, a spus Stephanie Tremblay, în timp ce aproape toți cei peste două milioane de locuitori ai acestui teritoriu palestinian au fost deja strămutați înainte de armistițiu.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, le-a declarat trupelor care operează în Nordul Fîșiei Gaza că ”mișcarea islamistă palestiniană Hamas va continua să primească lovitură după lovitură”, au anunțat serviciile sale.

În aceste ultime săptămîni, 1.600 de persoane au murit în teritoriul palestinian din cauza atacurilor israeliene, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Temei probabil pentru acuzarea Administraţieia Trump de sfidare a unei decizii judecătoreşti

Un judecător federal american a ajuns, Miercuri, la concluzia că există un temei „probabil” pentru a acuza Administraţia preşedintelui Donald Trump că a trecut în mod intenţionat peste o decizie a Justiţiei atunci cînd a nesocotit ordinul său de luna trecută de a opri deportările imigranţilor venezueleni făcute în temeiul unei legi aplicabile în perioadele de război, relatează Reuters şi CNN, transmite News.Ro.

Judecătorul districtual James Boasberg din Washington a declarat că Administraţia a dat dovadă de „dispreţ intenţionat” faţă de ordinul său din 15 Martie care interzicea Guvernului să deporteze în El Salvador presupuşi membri ai unor bande venezuelene, în temeiul Legii privind duşmanii străini.

În momentul în care Boasberg a emis ordinul, două avioane cu venezueleni erau în drum din Statele Unite către El Salvador şi nu au făcut cale întoarsă în Statele Unite.

Judecătorul a declarat că există temeiuri probabile pentru a găsi Guvernul vinovat de sfidare penală.

„Curtea nu ajunge la o astfel de concluzie cu uşurinţă sau în grabă. Într-adevăr, ea a oferit pîrîţilor ample oportunităţi de a-şi rectifica sau explica acţiunile”, a scris Boasberg în hotărîrea sa. ”Nici unul dintre răspunsurile lor nu a fost satisfăcător”, a spus judecătorul.

Judecătorul încă deliberează în privinţa sentinţei şi a următorilor paşi pe care îi poate lua şi oferă Departamentului de Justiţie posibilitatea de a răspunde, precizează CNN.

Situaţia reprezintă un punct de cotitură politic şi juridic pentru Administraţia Trump în eforturile sale de a desfăşura o campanie istorică de deportare. La mijlocul lunii Martie, a trimis trei avioane cu imigranţi la o închisoare din El Salvador.

Israelul preconizează o prezență pe termen lung în Gaza, Liban și Siria

Israelul intenționează să păstreze sub control militar permanent toate teritoriile pe care le-a capturat în Fîșia Gaza, Liban și Siria, transmite dpa, potrivit Agerpres.

”Armata va rămîne în zonele de securitate ocupate pentru a acționa ca un tampon între luptători ostili și Israel în orice realitate temporară sau permanentă în aceste zone”, a declarat ministrul Apărării, Israel Katz, potrivit serviciilor sale.

Spre deosebire de trecut, Armata nu va mai pleca din teritorii, a spus Katz cu privire la Fîșia Gaza, unde Armata israeliană luptă cu Hamas de peste un an și jumătate cu obiectivul de a-l distruge. Katz a mai spus că sute de mii de locuitori au primit ordin de evacuare și unele zone au fost declarate zone de securitate, în condițiile în care Israelul vizează să instituie o zonă-tampon mai mare de-a lungul graniței sale cu Fîșia Gaza.

Alte zone de securitate controlate de Israel există între părțile din Sudul și Nordul enclavei, precum și între orașele din Sud Rafah și Khan Younis. Armata israeliană își menține prezența și în Liban, unde continuă să fie staționată în cinci puncte strategice în apropierea frontierei.

Trupe israeliene se află și în Siria, unde, după răsturnarea președintelui Bashar al-Assad în Decembrie, Israelul a desfășurat forțe în apropierea Înălțimilor Golan anexate, mai precis într-o zonă-tampon aflată sub control al ONU între cele două țări.
Potrivit ONU, circa două treimi din Fîșia Gaza, enclavă unde Israelul blochează intrarea ajutoarelor umanitare, fie se află sub ordinele de evacuare ale Israelului, fie este considerată zonă restricționată de Armata israeliană. În această situație se află aproape 70% din Gaza, a scris secretarul general Antonio Guterres pe X. ”Sunt foarte îngrijorat că ajutorul continuă să fie blocat, cu consecințe devastatoare”, a notat el pe platforma socială. În acest timp, teritoriul locuibil continuă să se restrîngă în Gaza.
Potrivit unor activiști israelieni pentru drepturile omului, casele, pămînul agricol și infrastructura au fost distruse în multe zone spre a le face nelocuibile. Un articol din Wall Street Journal afirmă că Israelul controlează acum circa o treime din Gaza.

Trump a calificat prestigioasa Universitatea Harvard drept o „glumă” care nu merită subvenţii federale

Preşedintele american, Donald Trump, a atacat din nou, Miercuri, Universitatea Harvard, calificînd-o drept o „glumă” care nu merită subvenţii din partea Guvernului american, escaladînd războiul dur dintre prestigioasa instituţie şi Casa Albă.

„Harvard este o GLUMĂ care predă ura şi idioţenia şi nu ar mai trebui să primească finanţare federală”, a declarat Trump pe reţeaua sa Truth Social, acuzînd universitatea că recrutează în principal „stîngişti radicali, idioţi şi oameni cu creier de pasăre”.

„Harvard nu mai poate fi considerat nici măcar un loc decent de învăţare şi nu ar trebui să fie luat în considerare pe nici o listă a marilor universităţi sau colegii din lume”, spune, între altele, preşedintele dezlănţuit împotriva uneia dintre cele mai respectate instituţii de învăţămînt superior din lume, care a avut curajul de a-l înfrunta şi a nu-i lua în considerare cererile, cu riscul pierderii finanţării federale.

Atacurile israeliene de Miercuri în Fîşia Gaza au lăsat în urmă el puţin 11 morţi, inclusiv copii

Cel puţin 11 persoane, inclusiv copii, au fost ucise în atacuri israeliene în Fîşia Gaza, a anunţat Miercuri Apărarea Civilă palestiniană, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Acest atac a avut loc ”Miercuri în zori”, în cartierul al-Tuffah, în Nord-Estul oraşului Gaza. Armata israeliană, contactată de AFP cu privire la acest atac, nu a răspuns imediat.

O fată a fost ucisă în bombardarea unei case la Vest de Khan Yunis (Sud).

Armata israeliană a anunţat, Miercuri dimineaţa, că l-a ucis pe ”adjunctul comandantului Brigăzii Gaza a Hamas” cu cîteva zile mai înainte în centrul enclavei palestiniene.

Acest bărbat, prezentat într-un comunicat ca fiind Mahmud Ibrahim Hasan Abu Hisirah, este implicat, susţine Armata israeliană, în atacul de la 7 Octombrie şi într-un atac în 2014 vizînd militari israelieni.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunţat că politica Israelului în Fîşia Gaza este ”clară şi fără echivoc” şi vizează ”înfrîngerea viitoare a Hamas” şi ”eliberarea tuturor ostaticilor”. ”Dacă Hamasul continuă să refuze eliberarea ostaticilor, operaţiunile se vor intensifica”, ameninţă el.

Pentru implementarea de tehnologii digitale esențiale, UE investește 140 de milioane euro

Comisia Europeană a lansat, Miercuri, patru noi cereri de propuneri în valoare de 140 de milioane de euro, în cadrul Programului ''Europa digitală'', informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Acestea vizează stimularea implementării inteligenței artificiale (IA), promovarea competențelor digitale avansate, extinderea rețelei centrelor europene de inovare digitală și combaterea dezinformării.
Din aceste 140 de milioane de euro, 55 de milioane euro sunt puse la dispoziție pentru a introduce IA generativă în administrația publică și în sectorul agroalimentar, precum și pentru a asigura conformitatea cu reglementările, împreună cu un sprijin care vizează Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și spațiile de date. Pentru perfecționarea competențelor digitale avansate în UE va fi pusă la dispoziție o sumă suplimentară de 27 de milioane euro, care va contribui la înființarea a patru noi academii de competențe digitale în domeniul tehnologiilor cuantice, al inteligenței artificiale și al lumilor virtuale.

Cereri de propuneri în valoare de 11 milioane euro se vor axa pe finalizarea și extinderea rețelei centrelor europene de inovare digitală în țările asociate, precum și pe sprijinirea unui accent sporit pus pe IA. De asemenea, Comisia va direcționa 47 de milioane euro către implementarea și utilizarea optimă a noilor tehnologii digitale, sprijinind în același timp rețeaua Centrelor pentru un internet mai sigur. În cadrul acestei cereri de propuneri, în valoare de 47 de milioane euro, suma de cinci milioane euro va fi alocată pentru crearea unei rețele europene de verificatori ai veridicității informațiilor. Elementele esențiale vor include un sistem de protecție împotriva hărțuirii a verificatorilor veridicității informațiilor, un registru de verificări ale veridicității informațiilor și o capacitate de răspuns pentru verificarea veridicității informațiilor, inclusiv în situații de urgență.

În urma unor declaraţii contradictorii ale lui Steve Witkoff, Iranul a anunţat că îmbogăţirea uraniului ”nu este negociabilă”

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunţat, Miercuri, că problema îmbogăţirii uraniului ”nu este negociabilă”, după ce emisarul american Steve Witkoff a cerut negocieri în acest sens în vederea încheierii unui acord între Statele Unite şi Iran, relatează AFP, potrivit News.Ro. ”Orice compromis final trebuie să stabilească cadrul păcii, stabilităţii şi prosperităţii Orientului Mijlociu, ceea ce înseamnă că Iranul trebuie să-şi oprească programul îmbogăţirii uraniului şi militarizării nucleare şi să-l elimine”, a scris pe X emisarul în Orientul Mijlociu al preşedintelui american Donald Trump.

Steve Witkoff pare să se contrazică, după ce s-a abţinut Marţi, la Fox News, să ceară o desfiinţare totală a programului nuclear iranian.

Iranul, care continuă Sîmbătă negocieri cu Statele Unite, şi-a exprimat opoziţia faţă de o cerere în acest sens.

”Suntem pregătiţi să instaurăm încrederea cu privire la eventuale îngrijorări în dosarul nuclear iranian, însă problema îmbogăţirii uraniulu nu este negociabilă”, a declarat, după o şedinţă a Guvernului, şeful diplomaţiei iraniene.

”Am auzit poziţii contradictorii ale conducătorilor americani”, deplînge Araghchi.

Iranul şi Statele Unite au convenit să continue negocieri nucleare Sîmbătă, mediate de sultanatul Oman, în capitala acestuia, Muscat.

Iranul este singura ţară care nu deţine arma nucleară dar care îmbogăţeşte uraniu la un nivel ridicat, de 60%, şi care continuă să acumuleze stocuri importante de material fisil, potrivit Agenţiei Internţaionale a Energiei Atomice (AIEA).

Parlamentul ucrainean a aprobat prelungirea pînă pe 6 August a legii marțiale și a ordinului de mobilizare

Ucraina a prelungit cu încă 90 de zile, pînă la data de 6 August, legea marțială și ordinul de mobilizare, transmit dpa și Reuters, potrivit Agerpres. Cele două moțiuni corespunzătoare depuse de președintele Volodimir Zelenski au întrunit majoritatea necesară de două treimi în Parlament, au relatat media ucrainene. Legea marțială urma să expire pe 6 Mai, însă, după ce va fi promulgată de Zelenski, va rămîne în vigoare pînă pe 6 August.

Fostul președinte Petro Poroșenko a acuzat Guvernul că grăbește trecerea prin Parlament a prelungirii legii marțiale, avînd în vedere că mai era aproape o lună pînă la expirarea celei actuale. ”Legea marțială este folosită nu doar pentru apărarea țării, ci și pentru instituirea unui regim autoritar”, a declarat pe rețelele sociale liderul opoziției, care a fost sancționat de Zelenski.

Guvernul ucrainean a impus prima dată legea marțială și a ordonat mobilizarea în urma declanșării invaziei ruse pe 24 Februarie 2024. În baza legii marțiale, alegerile prezidențiale și parlamentare au fost suspendate, iar bărbaților încorporabili cu vîrste între 18 și 60 de ani li s-a interzis să iasă din țară.

Curtea Supremă britanică a decis că definiţia legală a unei femei are la bază sexul biologic

Definiţia legală a unei femei are la bază sexul biologic şi nu genul, a tranşat Miercuri Curtea Supremă britanică, într-o hotărîre foarte sensibilă care ar putea avea consecinţe importante asupra femeilor transsexuale din Regatul Unit, relatează AFP, transmite News.Ro.

Un litigiu are loc din 2018 între Guvernul scoţian - puternic angajat în favoarea drepturilor transexualilor în ultimii ani - şi Asociaţia feministă "For Women Scotland".

”Decizia unanimă a acestei Curţi este că cuvîntul «femeie» şi «sex» din Legea Egalităţii din 2010 se referă la o femeie biologică şi la un sex biologic”, au stabilit magistraţii celei mai înalte instanţe judiciare britanice în acest litigiu.

Curtea Supremă dă însă asigurări că transsexualii sunt protejaţi de această lege, ”nu doar împotriva discriminării prin intermediul caracterului protejat al schimbării genului, ci şi împotriva discriminării directe, discriminării indirecte şi hărţuirii legate de genul dobîndit”.

Hotărîrea Curţii Supreme ar putea avea un ecou în Statele Unite. Donald Trump atacă, de cînd s-a întos la Casa Albă, în Ianuarie, transsexualii, pe care vrea să-i dea afară din Armată sau să restrîngă procedura de tranziţie sub vîrsta de 19 ani.