Consiliul Europei a demarat înființarea unui Tribunal special pentru Ucraina care va încerca să îi judece pe ruși

Consiliul Europei a lansat, Miercuri, procesul de creare a unui Tribunal Special pentru Ucraina, care urmărește judecarea responsabililor ruși pentru invazia lansată în 2022, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care și-a desfășurat reuniunea anuală la Luxemburg, l-a însărcinat pe secretarul general Alain Berset cu lansarea acestui organ judiciar pe baza unui acord cu Ucraina, a indicat organizația paneuropeană într-un comunicat.

Tribunalul Special pentru Ucraina este prezentat ca fiind complementar Curții Penale Internaționale (CPI), care investighează crimele de război, crimele împotriva umanității sau actele de genocid. Motivînd că Rusia nu a ratificat Statutul de la Roma, actul fondator al CPI, aliații europeni ai Ucrainei au imaginat un mecanism separat, chiar dacă Rusia nu face parte nici din acesta.

Delictul de crimă de agresiune împotriva Ucrainei, un concept juridic nou creat de inițiatorii acestei instanțe, are în vedere judecarea înalților lideri politici și militari responsabili cu planificarea, pregătirea sau executarea invaziei, ocupației sau anexării teritoriului ucrainean, inclusiv președintele rus Vladimir Putin.

În cazul în care aceștia nu se află în custodia acestei noi instanțe, adică dacă nu se predau și nici nu sunt capturați, ea va putea iniția proceduri împotriva lor în lipsă, în interesul Justiției.

Surse din Consiliul Europei au declarat agenției EFE că acest organ, al cărui sediu ar putea fi la Haga (unde se află și CPI) și-ar putea începe activitatea la începutul anului 2026, după ce principalele obstacole juridice și financiare vor fi fost soluționate, deși a început deja lucrul pe diferite aspecte.

UE a adoptat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Ambasadorii Celor 27 au adoptat, Miercuri, cel de-al 17-lea ”pachet” de sancţiuni impuse Rusiei, care ţinteşte alte 200 de petroliere ”fantomă”, menite să limiteze exporturile ruse de petrol, şi aproximativ 30 de entităţi acuzate de faptul că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile în vigoare, anunţă surse diplomatice, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Aceste noi sancţiuni sunt independente de sancţiunile ”masive” avute în vedere în cazul în care Moscova refuză să negocieze şi să accepte un armistiţiu de 30 de zile, acceptat de către Kiev, cerut de către aliaţii din Occident ai Ucrainei.

În total, aproximativ 345 de nave se află de-acum în colimatorul Uniunii Europene (UE), potrivit acestor diplomaţi.

Această flotă ”fantomă” - alcătuită din nave adesea îmbătrînite şi neînmatriculate - operează în principal la Marea Baltică, fără asigurări occidentale şi cu echipaje lipsite de experienţă.

Numărul acestora a ”explodat” după invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 Februarie 2022, după ce UE şi Occidentul au ţintit exporturile de petrol şi produse petroliere ruseşti, cu scopul de a micşora veniturile Rusiei.

Potrivit unui raport întocmit de către Şcoala de Economie de la Kiev (KSE), aproximativ 430 de nave au fost identificate ca făcînd parte din această ”flotă fantomă” la nivel mondial.

În timpul vizitei lui Trump în Qatar, a fost convenită o investiție militară de 38 de miliarde de dolari

SUA și Qatar au semnat, Miercuri, un memorandum pentru o potențială investiție de 38 de miliarde de dolari în capacități de apărare și securitate maritimă pentru statul din Golf, înțelegere care include costuri comune pentru baza aeriană Al Udeid, cea mai mare bază militară americană în Orientul Mijlociu, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.

Acordul a fost anunțat de Casa Albă ca făcînd parte din reușitele președintele american Donald Trump în turneul pe care-l efectuează în Orientul Mjlociu, unde a semnat deja mai multe acorduri în domeniul apărării. După ce a vizitat Arabia Saudită, Trump a ajuns în Qatar și următoarea etapă a turneului său va fi în Emiratele Arabe Unite (EAU).

Investiția comună de 38 de miliarde de dolari are ca obiectiv ”să consolideze parteneriatul nostru în domeniul securității, cu accent pe baza aeriană Al Udeid, esențială pentru operațiunile aeriene americane din regiune”, bază pe care Trump o va vizita Joi, afirmă Casa Albă.

Căutînd să evidențieze obținerea unor acorduri comerciale avantajoase în acest turneu, Președinția americană a anunțat, de asemenea, un contract de un miliard de dolari încheiat de compania RTX pentru livrarea de capabilități anti-drone către statul Qatar, în cadrul unui acord de colaborare în sectorul apărării semnat de șeful Pentagonului, Pete Hegseth. Și compania General Atomics a obținut un contract de 2 miliarde de dolari pentru vînzarea de drone MQ-9B către Qatar.

Casa Albă a subliniat că aceste contracte vor crea locuri de muncă în SUA, una dintre ideile repetate de Trump în timpul acestui turneu, în care el urmărește cu precădere atragerea de investiții în SUA din partea bogatelor state din Golf și obținerea unor contracte avantajoase pentru companiile americane, lăsînd într-un plan secundar chestiunile politice și umanitare problematice în zona Orientului Mijlociu. 

Arestări masive într-un caz de corupție care implică o agenție NATO ce se ocupă de achiziții militare

Mai multe persoane au fost arestate în cadrul unei vaste anchete anticorupţie care implică o agenţie NATO ce se ocupă de achiziţiile publice ale Alianţei, au anunţat, Miercuri, instanţele belgiene şi luxemburgheze, precum şi Alianţa Nord-Atlantică, transmite AFP, scrie News.Ro.

„Datorită unei anchete lansate de agenţia de achiziţii publice a NATO (NSPA), autorităţile judiciare din mai multe ţări au arestat mai multe persoane acuzate de corupţie în legătură cu unele contracte cu Alianţa”, a declarat, pentru AFP, o purtătoare de cuvînt a NATO.

Autorităţile judiciare belgiene au declarat că au arestat doi suspecţi, dintre care unul a fost plasat în arest preventiv, iar celălalt a fost eliberat după interogatoriu. ”Ancheta se referă la posibile nereguli în atribuirea de contracte către companii de apărare pentru achiziţionarea de echipamente militare pentru NATO, cum ar fi muniţii şi drone”, se arată într-un comunicat al autorităţilor judiciare belgiene.

Anchetatorii suspectează că mai mulţi angajaţi ai NSPA, atît activi, cît şi în retragere, au transmis informaţii confidenţiale companiilor pentru a le ajuta să obţină contracte.

La rîndul său, Poliţia luxemburgheză a declarat că a efectuat mai multe percheziţii în Luxemburg, unde NSPA îşi are sediul, şi a confiscat „documente utile pentru stabilirea adevărului”, potrivit unui comunicat al autorităţilor judiciare din Marele Ducat.

„Autorităţile belgiene, olandeze, italiene, spaniole şi americane au desfăşurat operaţiuni simultane care au condus la arestarea unor suspecţi”, a adăugat Poliţia din Luxemburg fără alte detalii.

La rîndul său, NATO a declarat că lucrează „îndeaproape” cu autorităţile judiciare pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa Justiţiei.

Lituania a dictat sancțiuni împotriva liderului politic al sîrbilor din Bosnia, Milorad Dodik

Lituania a anunțat, Miercuri, că a impus sancțiuni împotriva liderului politic al sîrbilor din Bosnia, Milorad Dodik, căutat de Justiția din țara sa, unde este acuzat că a încălcat Constituția, informează AFP, transmite Agerpres.

Ministerul Afacerilor Externe lituanian a explicat, pentru AFP, într-un comunicat, că aceste măsuri au fost luate de Vilnius contra lui Milorad Dodik pentru acțiuni ce ”amenință stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovina, pacea”.

Dodik, 66 de ani, este căutat de Justiția bosniacă pentru acțiuni considerate separatiste, însă el continuă să sfideze un mandat de arestare emis împotriva sa la mijlocul lui Martie.

După încheierea războiului, în 1995, Bosnia este divizată în două entități autonome, Republika Srpska (RS, 49% din teritoriu) și Federația croato-musulmană, legate de un Guvern central slab.

Lituania a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva premierului RS, Radovan Viskovic, și a președintelui Parlamentului acestei entități, Nenad Stevandic. Celor trei li s-a interzis să intre pe teritoriul Lituaniei pînă în Aprilie 2030. ”Acțiunile lor ar putea destabiliza regiunea și crea amenințări suplimentare pentru securitatea europeană”, a subliniat Ministerul.

Mai multe alte țări din UE și NATO au impus deja sancțiuni împotriva acestor trei responsabili sîrbi din Bosnia.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, Pawel Wronski, a declarat, pentru agenția de presă locală PAP, că Polonia îi va interzice, de asemenea, lui Milorad Dodik intrarea pe teritoriul său.

Potrivit PAP, procedura urmează să fie finalizată în viitorul apropiat. ”Mai multe alte țări europene au luat deja o astfel de decizie”, a subliniat Wronski pentru această agenție.

Finlanda urmează să ridice vîrsta rezerviștilor la 65 de ani

Guvernul finlandez intenţionează să ridice vîrsta rezerviştilor la 65 de ani, ceea ce ar creşte numărul de rezervişti cu 125.000 pînă în 2031, potrivit unui comunicat publicat Miercuri, citat de AFP, informează Agerpres, potrivit Stiripesurse.Ro.

Anunţul vine pe fondul tensiunilor cu marele său vecin rus şi la doi ani după aderarea Finlandei la NATO. În prezent, finlandezii obligaţi să efectueze serviciul militar fac parte din rezervă pînă la vîrsta de 50 de ani pentru militarii gradaţi sau 60 de ani pentru subofiţeri şi ofiţerii de rezervă.

"Capacitatea de apărare a Finlandei se bazează pe recrutarea generală, o rezervă instruită şi o voinţă puternică de a apăra ţara", a declarat ministrul Apărării, Antti Hakkanen, într-un comunicat.

În Finlanda, toţi bărbaţii sunt obligaţi să efectueze serviciul militar de la vîrsta de 18 ani. În prezent, în ţară există aproximativ 900.000 de rezervişti.

"Prin creşterea vîrstei maxime a rezerviştilor, oferim mai multor persoane posibilitatea de a participa la apărarea naţională. (...). O rezervă mai puternică va întări securitatea Finlandei", a adăugat ministrul.

Dimensiunea rezervei va crește cu circa 125.000 de recruţi în perioada de tranziţie de cinci ani, pentru a ajunge la un milion de oameni pînă în 2031, se precizează în comunicat.

Giorgia Meloni denunță situația umanitară nejustificabilă din Gaza

Șefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, a estimat, Miercuri, că situația umanitară din Fîșia Gaza ”este tot mai dramatică și nejustificabilă”, într-un discurs susținut în fața deputaților, informează AFP, transmite Agerpres.

Evocînd discuții adesea dificile cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Meloni a reiterat ”necesitatea de a respecta dreptul internațional umanitar (...) în fața unei situații umanitare din Gaza pe care eu nu am nici o dificultate în a o califica drept tot mai dramatică și nejustificabilă”.

Guvernul italian, susținător ferm al Israelului în lupta lui împotriva Hamas, nu a condamnat niciodată pînă acum situația umanitară din Fîșia Gaza, care se confruntă cu un risc critic de foamete, potrivit raportului IPC (Cadru Integrat de Clasificare a securității alimentare) publicat Luni.

”Nu eram de acord cu diverse alegeri, nu suntem de acord cu recentele poziții ale Guvernului israelian și nu am ezitat să o spunem interlocutorilor noștri”, a dat asigurări Meloni.

În timpul unui discurs susținut Luni în fața unor soldați rezerviști, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ”în următoarele zile, vom intra cu toată forța noastră în Fîșia Gaza pentru a încheia operațiunea și a învinge Hamas”.

El a adăugat că serviciile sale depun eforturi pentru a găsi țări gata să accepte locuitori din Fîșia Gaza, declarîndu-se convins că ”peste 50% vor pleca, și chiar mai mulți”.
Totodată, Giorgia Meloni a condamnat din nou atacurile inumane ale Hamas și cruzimea mișcării islamiste față de ostaticii israelieni, cerînd eliberarea lor imediată.

Danemarca intenționează să renunțe la interdicția de 40 de ani privind energia nucleară

Danemarca ia în considerare ridicarea interdicției în vigoare de 40 de ani privind energia nucleară, pentru a-și spori securitatea energetică, a indicat ministrul Energiei, marcînd o schimbare semnificativă de politică într-o țară care a dat prioritate extinderii surselor de energie eoliană și solară.

Guvernul danez va analiza potențialele beneficii ale noilor tehnologii energetice nucleare, un raport pe această temă fiind așteptat anul viitor, a afirmat ministrul pentru Climă, Energie și Utilități, Lars Aagaard, pentru cotidianul danez Politiken, transmit Reuters și Agerpres, potrivit HotNews.ro.

„Putem constata că există o dezvoltare în desfășurare cu noi tehnologii energetice nucleare – reactoare mici, modulare”, a spus Aargaard. ”Însă nu este suficient că au potențial. Trebuie să știm, de asemenea, ce înseamnă pentru societatea daneză dacă urmează să permitem aceste tehnologii”, a adăugat el.

Aargaard a respins, totodată, ideea că tehnologiile nucleare tradiționale își vor face revenirea în Danemarca, unde au fost interzise în 1985. ”Continuăm politica energetică pe care am urmat-o mulți ani în Danemarca. Energiile solară și eoliană sunt cea mai ieftină și mai rapidă cale spre tranziția verde”, a spus el.

În 2005, danezii au sărbătorit faptul că țara vecină Suedia a închis reactorul nuclear Barseback 2, situat aproape de Copenhaga, de partea cealaltă a strîmtorii Oresund. Deși Suedia și-a închis și alte centrale nucleare în ultimul deceniu, Guvernul actual adoptă o poziție fermă în favoarea energiei nucleare și își propune construirea de noi capacități.

Antonio Guterres consideră că negocierea păcii în Ucraina nu va fi ușoară

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a atenționat că negocierea unei păci juste în Ucraina nu va fi o muncă ușoară, asigurînd că ONU va oferi celor două părți orice fel de sprijin asupra căruia pot conveni, inclusiv o misiune de menținere a păcii, transmite EFE, potrivit Agerpres.

”O încetare a focului trebuie să deschidă calea către o pace justă, o pace care respectă Carta ONU, dreptul internațional și rezoluțiile Adunării Generale, inclusiv rezoluția privind integritatea teritorială a Ucrainei”, a subliniat Guterres la Berlin, la finalul unei reuniuni ministeriale privind misiunile de menținere a păcii.

”Este important ca dreptul internațional să prevaleze. În ziua în care vom abdica de la dreptul internațional, vom deschide calea către haos în întreaga lume”, a subliniat secretarul general al ONU, citat de EFE și Reuters.

Întrebat despre posibilitatea desfășurării unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina, Guterres a declarat că ”ONU este hotărîtă să ofere orice sprijin solicitat de cele două părți dacă vor putea ajunge la un acord, astfel încît decizia să fie avizată de Consiliul de Securitate”.

”Dacă o încetare a focului și o pace așa cum am descris-o pot fi aprobate de Consiliul de Securitate, va fi un pas important înainte, dar nu va fi o muncă ușoară”, a menționat el.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care a participat și el la conferința de presă, a afirmat că nu este optimist cu privire la posibilitatea de a se ajunge la încetarea focului în zilele următoare.

Întrebat despre o posibilă contribuție germană la o misiune de pace, Pistorius a indicat că preferă să evite speculațiile. Odată ce se ajunge la o încetare a focului, va veni momentul ca această posibilitate să fie discutată în cadrul UE, al NATO, al așa-numitei Coaliții a Voinței, dar și al ONU, a mai menționat ministrul german. 

Premierul israelian îl acuză pe Macron că se plasează de partea unei organizații teroriste

Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Emmanuel Macron că se plasează de partea unei organizații teroriste, după criticile președintelui francez cu privire la linia urmată de prim-ministrul israelian în Fîșia Gaza, informează AFP, transmite Agerpres.

”Macron a ales din nou să se plaseze de partea unei organizații teroriste islamiste ucigașe și să-i răspîndească propaganda josnică ce acuză Israelul de crime ritualice”, a declarat Netayahu, într-un comunicat transmis de biroul său de presă.
După un armistițiu de două luni, Armata israeliană și-a reluat, pe 18 Martie, ofensiva militară în Fîșia Gaza, cu obiectivul declarat de a constrînge Hamas să elibereze toți ostaticii care mai sunt încă ținuți acolo după atacul fără precedent comis de mișcarea islamistă palestiniană pe 7 Octombrie 2023.

De asemenea, Israelul blochează, din 2 Martie, intrarea oricărui ajutor umanitar în Fîșia Gaza, ajutor vital pentru cei 2,4 milioane de locuitori.

”În loc să susțină tabăra democratică occidentală care luptă împotriva organizațiilor teroriste islamiste și să îndemne la eliberarea ostaticilor, Macron cere din nou ca Israelul să se predea și recompensează terorismul”, a adăugat Netanyahu.

La rîndul său, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că ”Emmanuel Macron nu ne poate da nouă lecții de morală. Ne amintim foarte bine ceea ce li s-a întîmplat evreilor în Franța atunci cînd ei nu se puteau apăra. Președintele Macron nu ne poate da nouă lecții de morală”, a subliniat Katz.