Vladimir Putin: ”Unii cetăţeni francezi luptă în zona operaţiunii militare speciale alături de Rusia”

Liderul rus, Vladimir Putin, a afirmat, Miercuri, în timpul unui forum la Moscova, că în Occident există oameni care împărtăşesc valorile ruseşti şi că o serie de cetăţeni francezi iau parte la operaţiuni militare din Ucraina alături de forţele ruseşti, relatează Le Figaro.

Într-o declaraţie preluată de agenţia de presă TASS, liderul rus a afirmat că o unitate numită „Normandia-Niemen” include elemente franceze.

„Unii cetăţeni francezi luptă în zona operaţiunii militare speciale alături de Rusia. Unitatea lor se numeşte Normandia-Niemen”, a afirmat şeful statului rus.

Potrivit unui jurnalist rus de la postul de televiziune Rossia-1, un soldat cu indicativul „Padre” a venit să lupte în Donbas în Decembrie anul trecut, în timp ce un alt soldat francez cu indicativul „Gautier” a sosit în urmă cu o lună. Potrivit jurnalistului rus, cei doi voluntari sunt foşti ofiţeri ai Armatei franceze. Unul dintre ei ar fi fost instructor în Legiunea Străină, scrie Le Figaro.

La rîndul său, Vladimir Putin a declarat că „întotdeauna au existat în Franţa oameni care împărtăşesc valorile Rusiei” şi şi-a exprimat bucuria „că astfel de cetăţeni există şi astăzi”.

„Şi astăzi, unii cetăţeni ai Republicii Franceze, alături de luptătorii noştri din zona operaţiunii militare speciale, luptă umăr la umăr şi şi-au numit unitatea la fel ca străbunii şi stră-străbunii lor, Normandia - Niemen”, a spus Putin.

Liderul rus a amintit istoria creării legendarului regiment „Normandia-Niemen”, care includea cetăţeni francezi care, în ciuda înfrîngerii Franţei în Al Doilea Război Mondial, s-au mutat în Uniunea Sovietică şi au luptat alături de trupele sovietice. ”O parte dintre patrioţii francezi au luptat în detaşamente de partizani, numite Maquis, iar o parte pe fronturile Marelui Război Patriotic, alături de luptătorii noştri”, a reamintit Putin.

Dmitri Peskov a declarat că Putin este favorabil păcii în Ucraina, dar îi transmite lui Trump că un acord nu se poate încheia rapid

Preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii păcii în Ucraina şi se lucrează intens cu Statele Unite în acest sens, dar conflictul este atît de complicat încît progresul rapid dorit de Washington este dificil de realizat, a declarat, Miercuri, Kremlinul, potrivit Reuters, transmite News.Ro.

Preşedintele american, Donald Trump, care spune că vrea să rămînă în istorie ca un om al păcii, a declarat, în mod repetat, că doreşte să pună capăt „băii de sînge” din Ucraina, care durează de peste trei ani. Dar Washingtonul a semnalat că este frustrat de eşecul Moscovei şi Kievului de a ajunge la termeni comuni pentru a pune capăt celui mai distrugător război terestru din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Preşedintele (rus) rămîne deschis faţă de metodele politice şi diplomatice de soluţionare a acestui conflict”, a declarat, Miercuri, reporterilor purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a precizat că Putin şi-a exprimat dorinţa de a purta discuţii directe cu Ucraina, dar încă nu există nici un răspuns din partea Kievului.

După comentariul Kremlinului, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuţii de pace în orice format, dacă Moscova semnează o încetare necondiţionată a focului.

Putin a salutat anterior ideea în principiu, dar a declarat că multe probleme trebuie rezolvate în practică înainte ca o astfel de încetare a focului să poată fi convenită.

Pe de altă parte, Kremlinul a transmis, Miercuri, că obiectivele Rusiei trebuie să fie atinse în orice fel, precizînd că preferinţa Moscovei este de a-şi atinge obiectivele pe cale paşnică.

„Înţelegem că Washingtonul doreşte să obţină un succes rapid în acest proces”, a declarat Peskov în limba engleză. Dar cauzele profunde ale războiului din Ucraina sunt prea complexe pentru a fi rezolvate într-o singură zi, a mai spus Peskov, citat de agenţia oficială de ştiri TASS.

Putin consideră războiul drept un moment decisiv în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră sfera de influență a Moscovei, inclusiv în Ucraina.

Turcia a somat Israelul să înceteze atacurile aeriene asupra Siriei

Turcia a cerut Israelului, Mmiercuri seara, să înceteze atacurile aeriene asupra Siriei, a declarat Ministerul turc de Externe, relatează AFP, conform Agerpres.

"În această perioadă sensibilă pentru Siria, datoria comunităţii internaţionale este de a contribui la instaurarea securităţii şi stabilităţii în Siria. În acest context, Israelul trebuie să înceteze atacurile aeriene care afectează eforturile ţării pentru unitate şi integritate", a scris purtătorul de cuvînt al Ministerului turc, Öncü Keçeli, într-un comunicat.

Israelul a intervenit, Miercuri, în violenţele interconfesionale din Siria soldate cu 30 de morţi în decurs de două zile, anunţînd că a întreprins o lovitură "de avertisment" care se vrea şi un mesaj către autorităţile siriene pentru a proteja comunitatea druză.

Aceste violenţe au redeşteptat spectrul masacrelor care au făcut peste 1.700 de morţi, în marea lor majoritatea din rîndul minorităţii alawite din care provine şi fostul preşedinte Bashar al-Assad, răsturnat de coaliţia islamistă care a luat puterea în Decembrie.

Confruntările între grupări armate legate de puterea islamistă sunnită şi combatanţi druzi în împrejurimile Damascului s-au extins Miercuri la localitatea Sahnaya, făcînd 13 morţi şi arătînd provocările cu care se confruntă noile autorităţi în această ţară instabilă.

Regele Charles vorbește despre cît de înspăimîntător este un diagnostic de cancer

Regele Charles al III-lea a vorbit, Miercuri, despre natura „înspăimîntătoare” a oricărui diagnostic de cancer, boală cu care a fost diagnosticat în Februarie 2024, într-un mesaj de recunoştinţă adresat organizaţiilor caritabile care sprijină pacienții din Marea Britanie.

„Cele mai întunecate momente ale bolii pot fi luminate de cea mai mare compasiune”, a scris monarhul în vîrstă de 76 de ani, înaintea unei recepţii organizate în onoarea organizaţiilor caritabile la Palatul Buckingham.

Regele Charles este în continuare sub tratament pentru un cancer a cărui natură nu a fost dezvăluită.

Suveranul a fost spitalizat pentru scurt timp la sfîrşitul lunii Martie, după ce a suferit „efecte secundare” ale tratamentului său împotriva cancerului. El a fost apoi nevoit să îşi reducă programul.

În mesajul său, Charles spune că sunt 390.000 de persoane care primesc un diagnostic de cancer în Regatul Unit în fiecare an, ceea ce înseamnă peste 1.000 de cazuri noi în fiecare zi. ”Fiecare diagnostic, fiecare caz nou, va fi o experienţă descurajantă şi uneori înspăimîntătoare pentru aceste persoane şi pentru cei dragi lor. În calitate de membru al acestor statistici, pot garanta că poate fi, de asemenea, o experienţă care scoate în evidenţă tot ce este mai bun din umanitate”, a transmis suveranul britanic.

„Ceea ce ne frapează în mod repetat este impactul profund al legăturii umane, fie că este vorba de explicaţia atentă a unei asistente medicale specializate, de mîna ţinută de un voluntar de la un ospiciu sau de experienţa împărtăşită în cadrul unui grup de sprijin. Aceste momente de comuniune creează ceea ce aş putea numi o comunitate de îngrijire, una care susţine pacienţii în cele mai dificile momente”, spune Charles în mesajul său.

„Acest efort colectiv ne reaminteşte de ceea ce putem realiza atunci cînd suntem uniţi de un scop comun şi de o determinare ieşită din comun. Deşi parcursul fiecărui pacient poate fi diferit, împreună vă asiguraţi că un diagnostic de cancer nu trebuie să însemne niciodată confruntarea cu viitorul fără speranţă şi sprijin”, subliniază suveranul, exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de activitatea organizaţiilor caritabile.

Suspansul rămîne intact înainte de Conclavul de la Vatican

Cine va fi viitorul Papă? Cu o săptămînă înainte de începerea Conclavului, discuţiile cu uşile închise între cardinali s-au intensificat la Vatican, dar nu sunt indicii cu privire la alegerea lor, deşi înalții prelați prezic că vor ajunge rapid la un rezultat, scrie AFP, transmite News.Ro.

„Atmosfera este foarte paşnică, este un moment de dialog”, le-a spus cardinalul columbian Jorge Enrique Jimenez Carvajal numeroşilor jurnalişti care îl aşteptau Miercuri dimineaţă în faţa Sălii Paul al VI-lea de la Vatican.

Aici, în spatele porţilor celui mai mic stat din lume, a avut loc cea de-a șaptea „Congregație generală”, o reuniune cu uşile închise, în cadrul căreia peste 180 de „prinţi ai Bisericii”, inclusiv 124 de cardinali electori, au dezbătut priorităţile pentru viitorul instituţiei vechi de 2.000 de ani. Ei au discutat despre „situaţia economică şi financiară a Sfîntului Scaun”, a declarat Matteo Bruni, directorul biroului de presă al Vaticanului. Bruni a precizat, în continuare, că următoarea Congregaţie generală va avea loc Vineri, la ora locală 09:00, şi că vor urma 14 discursuri pînă la 12:30, axate pe polarizarea Bisericii, vocaţie şi evanghelizare.

Un număr record, de 133 de cardinali electori, cei cu vîrsta sub 80 de ani, vor intra în Capela Sixtină pe 7 Mai, doi cardinali anunţîndu-şi absenţa din motive de sănătate. În cadrul reuniunilor pregătitoare, unii dintre cardinalii veniţi de foarte departe trebuie deja să se familiarizeze cu funcţionarea instituţiei Vaticanului şi să se cunoască reciproc într-un colegiu de o diversitate fără precedent.

Într-un conclav „nu se vorbeşte de presiune, polarizare sau manipulare”, a asigurat arhiepiscopul Carvajal, zugrăvind o imagine foarte departe de cea din filmul americano-britanic „Conclav”, care a generat un entuziasm public fără precedent faţă de alegerea Papei.

În acest colegiu de electori, aproximativ 80% dintre cardinali au fost numiţi de Papa argentinian. Cu toate acestea, următorul Papă „nu trebuie să fie neapărat un al doilea Francisc, un imitator al lui Francisc”, a declarat, pentru AFP, cardinalul spaniol Cristobal Lopez Romero, arhiepiscop de Rabat. ”Nu sunt agitat, dar sunt curios”, a adăugat el, mărturisind că este „un pic îngrijorat” de responsabilitatea sarcinii.

Întrebat despre probabilitatea unei continuităţi cu Jorge Bergoglio, prelatul salvadorian Gregorio Rosa Chavez a declarat Miercuri: ”Asta simt, asta simt în atmosferă”.

Influenţa în creştere a episcopilor din Africa şi Asia ar putea fi, de asemenea, un factor în această alegere. ”Ceea ce mă frapează cel mai mult este diversitatea: atunci cînd africanii sau Sud-americanii vorbesc, ei vorbesc din lumi diferite. Noi nu suntem opuşi, dar avem o viziune foarte eurocentrică. (...) Se vede că nu avem aceleași priorităţi”, a declarat un cardinal elector european. Pentru el, întîlnirile sunt „o fază de analiză” în care, a precizat el, ”ascultăm şi încercăm să înţelegem”. Apoi, „Conclavul va fi o sinteză, cu o singură persoană”.

La Conclav, care va fi prezidat de cardinalul italian Pietro Parolin, vor fi necesare două treimi din voturi pentru a desemna un Papă, al cărui nume va fi apoi anunţat „urbi et orbi”, cu alte cuvinte oraşului Roma şi lumii întregi.

Cînd va începe Conclavul, cardinalii electori vor rămîne în interiorul Vaticanului pînă cînd va fi ales un nou Pontif. Ei vor fi cazaţi în reşedinţa Santa Marta, în totală izolare. Vor merge apoi în fiecare zi pe jos sau cu autobuzul pînă la locul Conclavului, Capela Sixtină. Acolo vor vota şi după fiecare tur buletinele de vot vor fi arse într-o sobă. Fumul alb va anunţa că un nou Papă a fost ales, iar în scurt timp noul Papă va apărea pe balconul principal al Bazilicii Sf. Petru şi va saluta pentru prima dată credincioşii.

PIB-ul SUA a scăzut în primul trimestru al anului

Produsul Intern Brut (PIB) din SUA a scăzut cu 0,3% în primul trimestru al anului, pe fondul unei creșteri bruște a importurilor, conform datelor publicate Miercuri de Departamentul Comerțului al SUA. Scăderea este surprinzătoare pentru specialiști.

Activitatea economică din Statele Unite a scăzut în primele trei luni ale anului, relatează mediafax.

Conform calculului anual, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,3% în primul trimestru din cauza unei creșteri a importurilor, a anunțat Miercuri Departamentul Comerțului, anunță Le Figaro. Este o scădere de 0,1% față de trimestrul precedent.

Rezultatul este semnificativ mai mic decît așteptările majorității analiștilor, care totuși anticipau o încetinire pentru cea mai mare economie a lumii.

12 state membre ale UE solicită activarea clauzei de derogare de la deficitul public al cheltuielilor de apărare, anunţă Comisia Europeană

Douăsprezece ţări din Uniunea Europeană au solicitat activarea „clauzei naţionale de exceptare” de la normele UE în ceea ce priveşte deficitul, pentru a-şi spori cheltuielile de apărare, a anunţat, Miercuri, Comisia Europeană, relatează Reuters, potrivit News.Ro.

Executivul UE a propus să permită statelor membre să majoreze cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut în fiecare an, timp de patru ani, fără să fie aplicate măsurile disciplinare care ar interveni în mod normal atunci cînd un deficit depăşeşte 3% din PIB.

Comisia a precizat că Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia au depus cereri şi că sunt aşteptate cereri suplimentare într-o etapă ulterioară.

Un purtător de cuvînt al Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE a declarat că, în timp ce 12 ţări au depus deja cereri, alte patru „o vor face în curînd”. Comisia va evalua acum cererile. ”Comisia va continua să se asigure că această flexibilitate este coordonată şi ajută ţările UE să treacă la bugete de apărare mai mari, păstrînd în acelaşi timp politici bugetare solide”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul pentru Economie al blocului comunitar.

Eurostat: Anul trecut, europenii cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune social au fost bulgarii și românii

Aproximativ 93,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană (echivalentul a 21% din populație) erau expuse anul trecut riscului de sărăcie și excluziune socială, Bulgaria și România înregistrînd cel mai ridicat nivel în rîndul țărilor membre UE, arată datele publicate Miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), scrie Agerpres.
Eurostat precizează că cifra a scăzut ușor comparativ cu 2023, cînd 94,6 milioane de persoane din UE (21,3% din populație) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială (trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puțin una dintre cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și sociala severă, și trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii).

În rîndul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se înregistra în Bulgaria (30,3%), România (27,9%), Grecia (26,9%), Spania și Lituania (ambele cu 25,8%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,3%), Slovenia (14,4%), Țările de Jos (15,4%), Polonia (16%) și Irlanda (16,7%). În cazul României, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 34,4% în 2022, pînă la 32% în 2023 și 27,9% în 2024. 

Într-o amplă achiziție de armament, Estonia a primit șase sisteme de rachete HIMARS din SUA

Estonia a primit şase lansatoare multiple de rachete HIMARS americane, într-una din cele mai mari achiziţii de armament din istoria sa, acoperind astfel un deficit de capacităţi crucial, a anunţat Centrul pentru investiţii de apărare, transmite dpa, potrivit Stiripesurse.ro.

Sistemele mobile de rachete, cu o rază de acţiune de 300 km, au fost predate Armatei estone la baza aeriană Ämari, a precizat sursa citată.

”Au sosit”, a scris ministrul de Externe Margus Tsahkna pe reţeaua socială X. ”Aceasta întăreşte nu doar apărarea Estoniei, dar întăreşte, de asemenea, securitatea întregii Alianţe NATO”, a adăugat el.

Estonia, care are graniţă comună cu Rusia, consideră invazia Moscovei în Ucraina ca reprezentînd o ameninţare directă pentru securitatea sa naţională, iar în replică şi-a sporit cheltuielile militare.

Celelalte două state baltice, Letonia şi Lituania, au contractat şi ele sisteme de rachete HIMARS.

Guvernul italian va solicita consimţămîntul informat prealabil al părinţilor pentru cursurile de educaţie sexuală

Guvernul italian doreşte să solicite aprobarea prealabilă a părinţilor pentru cursurile de educaţie sexuală, care nu sunt obligatorii în Italia, o ţară predominant catolică, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Printr-un decret-lege, ”Guvernul italian doreşte să garanteze consimţămîntul prealabil şi în cunoştinţă de cauză al familiilor pentru activităţile şcolare legate de sexualitate”, potrivit unui comunicat publicat, Miercuri, după o reuniune a Consiliului de Miniștri. ”Consimţămîntul prealabil scris al părinţilor va fi necesar pentru participarea la activităţi extra-curriculare şi la cele care fac parte dintr-o ofertă educaţională mai largă pe teme legate de sexualitate”, potrivit comunicatului.

Premierul ultraconservator Giorgia Meloni se descrie ca o „mamă creştină” şi a cîştigat alegerile generale din 2022 prin apărarea valorilor tradiţionale ale familiei. Vaticanul, între timp, încă exercită o influenţă considerabilă în Italia, astfel încît subiectul orelor de educaţie sexuală este în mare parte tabu. Iniţiativele din trecut de a le face obligatorii în şcoli au avut puţine ecouri.

Filiala italiană a ONG-ului internaţional Save the Children a constatat, în Februarie, că doar 47% dintre adolescenţii italieni au primit o formă de educaţie sexuală la şcoală. Această rată era de 37% în regiunile cele mai sărace din Sudul ţării, precum şi în insulele Sicilia şi Sardinia.

Un raport al Uniunii Europene din 2020 a ajuns la concluzia că, în Italia, acolo unde educaţia sexuală este oferită aceasta „tinde să se concentreze doar pe aspectele biologice, mai degrabă decît pe aspectele psihologice, societale sau emoţionale mai ample”.

În Martie, centrul de cercetare Cesie, cu sediul la Palermo, în Sicilia, a descris măsurile luate pentru introducerea educaţiei sexuale în şcolile italiene ca fiind „incoerente, blocate de bariere structurale şi rezistenţă politică”. Centrul a acuzat mişcările de extremă dreapta că prezintă această educaţie drept „o ameninţare la adresa valorilor familiei şi a identităţii naţionale”.

„Prin blocarea educaţiei privind relaţiile, consimţămîntul şi sexualitatea, ele consolidează stereotipurile de gen şi menţin un sistem patriarhal marcat de violenţă sexistă”, a declarat Cesie.

Avortul este legal în Italia din 1978, dar majoritatea ginecologilor din această ţară refuză să întrerupă sarcinile, în numele obiecţiei de conştiinţă.