RAZBOIUL DE LINGA NOI

Șeful NATO spune că Rusia nu trebuie să cîștige în Ucraina

Rusiei nu ar trebui să i se permită să cîștige războiul din Ucraina, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a spus Stoltenberg într-un discurs ținut în Norvegia, țara lui natală, conform Reuters.

 

Rusia apără în mod activ punctele de trecere peste rîul Nipru

În analiza de joi dimineață a frontului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării sugerează că Rusia apără în mod activ punctele de trecere peste rîul Nipru, care leagă orașul Herson ocupat de ruși de restul părții sudice a regiunii Herson.

Londra spune că trupele ucrainene continuă să tragă cu rachete asupra locațiilor militare rusești, grupurilor de personal, bazelor de sprijin logistic și depozitelor de muniții, ceea ce va avea foarte probabil un impact asupra reaprovizionării logistice militare ale rușilor și va pune presiune asupra elementelor militare rusești de sprijin de luptă.

Britanicii observă că pe 3 august 2022, prima navă cu cereale ucrainene a sosit în Strîmtoarea Bosfor după ce a tranzitat Marea Neagră dinspre Odesa. Este aproape sigur că succesul acestui tranzit va duce la tranzite mai frecvente în ambele direcții. Eliminarea întîrzierilor cauzate de blocada care a fost instituită din februarie 2022 va rămîne o provocare logistică, spune însă Londra. 

Ministerul britanic al Apărării punctează și că forțele ruse au poziționat, aproape sigur, reflectoare radar piramidale în apă în apropierea podului Antonivski, recent avariat, și lîngă podul de cale ferată recent deteriorat din apropiere, ambele trecînd peste rîul Nipru în Herson, în sudul Ucrainei. 

Reflectoarele radar sînt probabil folosite pentru a ascunde podul de imaginile radar cu deschidere sintetică și de posibilele echipamente de ochire a rachetelor. Acest lucru evidențiază amenințarea pe care Rusia o simte din cauza razei de acțiune și a preciziei sporite a sistemelor furnizate de Occident, se mai arată în evaluarea britanicilor.

 

Rușii se folosesc de centrala nucleară Zaporojie pentru a descuraja Occidentul

În evaluarea de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a transmis că forțele rusești se folosesc probabil de pozițiile sale în centrala nucleară Zaporojie din Enerhodar pentru a amplifica temerile occidentale privind un dezastru nuclear în Ucraina, într-un efort de a diminua voința occidentală de a oferi sprijin militar pentru o contraofensivă ucraineană.

ISW mai precizează că armata rusă a incendiat probabil închisoarea unde erau prizonieri de război ucraineni din Olenivka, regiunea ocupată Donețk, dar au acuzat Ucraina pentru o presupusă lovitură de precizie cu echipamente militare furnizate de Occident, probabil pentru a spori ezitarea SUA de a continua să furnizeze HIMARS Ucrainei.

Probabil că Moscova va profita de relația sa cu Teheranul pentru a obține drone care să fie utilizate în Ucraina, mai spun experții ISW.

Alte cîteva concluzii ale ISW:

  • Forțele ruse au efectuat un atac terestru la nord-vest de Sloviansk și au continuat eforturile de a avansa spre Bakhmut dinspre nord-est, est și sud-est.
  • Forțele ruse acordă prioritate atacurilor frontale asupra Avdiivka și nu au reușit să cîștige teren în Pisky.
  • Se pare că forțele ruse formează un grup de atac pentru a împiedica contraofensivele ucrainene în nordul regiunii Herson sau pentru a contraataca.
  • Autoritățile instalate de Kremlin în teritoriile ocupate ar putea permite atît votul clasic, cît și cel online în cadrul viitoarelor pseudo-referendumuri privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, permițînd o fraudare mai directă a voturilor.

 

Zelenski a reacționat după ce Schroeder a spus că Putin vrea o „soluție negociată”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a catalogat drept "dezgustător" comportamentul fostului cancelar german Gerhard Schroeder, care a afirmat că Rusia vrea o "soluţie negociată" a războiului, relatează Reuters.

Gerhard Schroeder, care este prieten cu preşedintele Vladimir Putin, a declarat că s-a întîlnit săptămîna trecută cu liderul de la Kremlin şi a adăugat că există chiar posibilitatea de a se ajunge uşor uşor la o încetare a focului.

"Este pur şi simplu dezgustător cînd foşti lideri ai unor mari state cu valori europene lucrează pentru Rusia, care este în război împotriva acestor valori", a declarat preşedintele Zelenski într-o intervenţie video miercuri noaptea.

 

Rusia susține că au avut loc 27 de schimburi de prizonieri cu partea ucraineană

Un oficial rus a declarat miercuri că Rusia şi Ucraina au făcut schimb de prizonieri şi de soldaţi ucişi în conflict de 27 de ori de la începutul războiului, transmite joi DPA.

"Cu participarea Crucii Roşii, a fost posibil să se organizeze dialogul cu Kievul privind schimbul de prizonieri şi de soldaţi morţi. Pînă în prezent au fost efectuate 27 de astfel de operaţiuni", a declarat adjunctul ministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, la o întîlnire cu ataşaţii militari străini, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Cel mai mare schimb a avut loc în iunie, cînd fiecare parte a schimbat 144 de prizonieri de război.

Negocierile privind schimburile de prizonieri sînt unul dintre ultimele canale diplomatice rămase între Moscova şi Kiev după întreruperea discuţiilor privind un acord de pace. Recent, au existat mai multe propuneri de utilizare a acestor canale pentru relansarea negocierilor de pace, în încercarea de a pune capăt luptelor care au început în februarie, cînd trupele ruse au invadat Ucraina.

Evacuarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, cînd au fost eliberate peste 3.000 de persoane, inclusiv sute de civili, a fost convenită de asemenea prin acest canal, a spus Fomin."Operaţiunile au avut un caracter exclusiv umanitar", a spus el.

Cu toate acestea, bombardarea recentă a unei tabere de prizonieri de război din estul Ucrainei a dus la moartea a zeci de luptători Azov care rezistau în combinatul din Mariupol, asediat timp de cîteva săptămîni înaintea capitulării în luna mai.

Moscova şi Kievul s-au învinovăţit reciproc pentru atacul asupra taberei de la Olenivka, care se află pe teritoriul revendicat de grupările separatiste.