Legea din 1905 a consacrat în Franța separarea dintre Biserică și Stat și a interzis subvenționarea activităților religioase, notează EFE într-un comentariu, și remarcă faptul că, în 2017, dezbaterea privind laicitatea și identitatea națională încă nu s-a încheiat, incluzînd de această dată chestiuni cum ar fi securitatea, economia și integrarea.

Cu toate că respectarea strictă a acestei normative este un punct comun al candidaților la scrutinul prezidențial din Franța, nuanțele folosite de aceștia scot în evidență cicatricile într-un domeniu abordat cu precădere de dreapta și extrema dreaptă.

Burkini (costumul de baie islamic care acoperă complet trupul femeii) este un bun exemplu. În timp ce candidata extremei drepte Marine Le Pen și conservatorul Francois Fillon pledează pentru interzicerea acestuia cu desăvîrșire, socialistul Benoit Hamon se opune unei astfel de măsuri, iar centristul Emmanuel Macron dorește ca o eventuală interdicție să fie aplicată punctual din motive de ordine publică.

«Ceea ce face un candidat să cîștige nu este atît un program, ci mai degrabă imaginarul, povestea despre Franța pe care și-o imaginează majoritatea», a explicat pentru EFE cercetătorul în științe politice Vincent Martigny, autorul cărții «Dire la France. Culture(s) et identités nationales». În această linie, protecționismul lui Le Pen și fermitatea pe care o împărtășește cu Fillon în domeniul migrației contrastează cu flexibilitatea ceva mai mare manifestată de Hamon și de stîngistul Jean-Luc Mélenchon.

Recentele atentate jihadiste nu i-au făcut pe candidați să stabilească o relație directă între islamism și terorism pentru că — apreciază sociologul de la Centrul de studii politice din cadrul Universității Sciences Po (CEVIPOF), Adil Jazouly — sînt conștienți de faptul că nu obțin niciun cîștig electoral de pe urma unei astfel de asocieri. Însă imigrația și-a făcut loc în campania electorală, marcată între altele de anchetele judiciare împotriva lui Fillon și a lui Le Pen sau de divergențele pe teme de politică externă. Fillon și Le Pen sînt pe aceeași lungime de undă cînd vine vorba de suprimarea asistenței medicale de stat pentru imigranții ilegali. Candidata extremei drepte vrea să facă «imposibilă» regularizarea situației străinilor care se află ilegal pe teritoriul Franței, în timp ce Mélenchon susține că ideal ar fi contrariul.

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din 2012, desfășurate după mandatul conservatorului Nicolas Sarkozy care, potrivit lui Jazouly, a fost mult mai ostil împotriva imigranților decît succesorul său socialist Francois Hollande, campania actuală a abordat acest subiect într-un mod mult mai puțin direct. Chestiunea migrației și a refugiaților interesează, adaugă expertul, însă nu a fost subiectul principal al campaniei.

Dar campania le-a servit candidaților pentru a stabili ce fel de model de societate își doresc. Astfel, Mélenchon se opune oricărei finanțări publice a religiei și chiar prezenței miniștrilor și reprezentanților administrației publice la ceremonii religioase. În acest prim punct opiniile sale coincid cu cele ale Marinei Le Pen, în timp ce Fillon consideră că statul ar trebui să formeze imamii, iar Macron mizează pe completarea educației acestor lideri religioși musulmani cu o diplomă universitară și pe crearea unei Federații naționale a islamului.

Cu toate că «este mai ușor să vorbești despre imigrație», decît despre economie, potrivit președintei Societății de Studiu al Limbajelor Politice (SELP), Chloe Gaboriaux, imigrația a fost abordată mai degrabă ca o cristalizare a «frustrărilor rezultate din problemele economice și sociale». O dovadă în acest sens o reprezintă intenția lui Le Pen de a stipula în Constituție «o prioritate națională» privind accesul la ajutoare, locuri de muncă și locuințe și criticile ei la «deriva multiculturală» pe care — consideră lidera extremei drepte — o propune Macron.

Toți candidații principali au pornit de la premisa că se adresează unui electorat eterogen, comentează EFE. «Sînt candidatul Franței multirasiale. (...) Cel al Franței laice cu rădăcini multiple», a susținut Hamon. «Dincolo de originile noastre, religia noastră și regiunile din care provenim, sîntem înainte de orice francezi. Sîntem o națiune a integrării. Și integrare înseamnă că cine sosește legal în Franța, adoptă Franța și că Franța îl adoptă ca și cum ar fi unul de-ai săi», a declarat la sfîrșitul săptămînii trecute și conservatorul Fillon.

Sursa: Agerpres