Vecinii nordici ai Rusiei din NATO întăresc măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice şi infrastructurii de gaze naturale, semn al îngrijorării crescînde că Moscova va organiza un atac „sub steag fals” împotriva lor, folosind drone ucrainene, relatează Reuters, citată de News.ro.

Lituania a declarat săptămîna trecută că Moscova ia în considerare un astfel de atac înscenat, iar Polonia, Letonia şi Estonia au avertizat, de asemenea, cu privire la acte de sabotaj menite să testeze reacţia NATO, într-un moment în care angajamentul SUA faţă de alianţa militară occidentală este pus sub semnul întrebării.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luna trecută că avertismentele privind atacurile clandestine ruseşti sînt „poveşti de speriat” folosite pentru a justifica militarizarea împotriva Rusiei.

Polonia şi cele trei state baltice, care se învecinează cu Rusia şi au găsit deja drone ucrainene pe teritoriul lor, nu îşi asumă niciun risc.

„Nu sîntem naivi, vedem informaţiile, citim printre rînduri şi ne facem temele”, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.

El, împreună cu prim-ministrul Letoniei şi patru oficiali din serviciile de informaţii şi din companii din întreaga regiune, au împărtăşit agenţiei Reuters noi detalii privind evaluările serviciilor de informaţii şi au descris măsurile care sînt luate pentru a proteja infrastructura ca răspuns la această situaţie.

„Sporim securitatea infrastructurii noastre critice, schimbăm constant informaţii cu serviciile noastre de informaţii cu privire la paşii următori”, a spus Kaunas.

Operațiuni ruse sub steag fals

Luna trecută, Lituania a trimis armata pentru a sprijini poliţia antirevoltă în securizarea terminalului de import de gaz natural lichefiat, a terminalului de produse petroliere, a unei legături energetice cheie cu Polonia şi a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare de la Kruonis.

„Semnalăm clar că, dacă va fi necesar, ne vom apăra”, a spus Kaunas.

La rîndul său, Letonia a întărit măsurile de securitate în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv barajul de pe rîul Daugava, lîngă Riga, şi depozitul subteran de gaze de la Incukalns, a declarat prim-ministrul Andris Kulbergs într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

„O potenţială ameninţare hibridă este mai probabilă decît era înainte”, a spus el.

În luna mai, Rusia a acuzat statele baltice că ar intenţiona să permită dronelor ucrainene să atace Rusia de pe teritoriul lor şi s-a angajat să riposteze, ceea ce a stîrnit negări şi proteste, precum şi îngrijorarea că Moscova ar putea înscena un astfel de atac pentru a justifica o reacţie.

Un oficial al serviciilor de informaţii din ţările baltice a declarat că evaluările indică faptul că agenţiile militare şi de informaţii interne ruseşti planifică un posibil atac sub steag fals asupra infrastructurii din Rusia, ţările baltice şi Polonia, folosind drone de fabricaţie ucraineană, iar planul urmează să fie pus în aplicare în cîteva zile după aprobarea liderilor, inclusiv a preşedintelui Vladimir Putin.

Obiectivul lui Putin

Principala îngrijorare menţionată în evaluări nu este atît impactul imediat al unui astfel de atac, cît „haosul politic” pe care l-ar putea declanşa la sediul NATO din Bruxelles, în timp ce membrii europeni ai alianţei şi Statele Unite dezbat modul în care să răspundă şi dacă să o facă, a spus oficialul.

O altă sursă, un oficial din regiune, a fost mai puţin categoric, afirmînd că o serie de avertismente din partea „serviciilor de informaţii aliate” cu privire la activitatea rusă a produs o „impresie copleşitoare” asupra statelor baltice, dar că atacurile ar putea avea loc „între astăzi şi niciodată”.

Moscova susţine că Occidentul, din „rusofobie”, o acuză în mod sistematic de acte răuvoitoare fără a furniza dovezi. NATO şi ambasada Rusiei la Vilnius nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii adresate de Reuters.

În Polonia, Orlen, cea mai importantă companie din sectorul petrolier şi al gazelor naturale, analizează rute alternative de import de gaze naturale în cazul în care cele obişnuite ar fi compromise, a declarat o persoană familiarizată cu operaţiunile sale.

Orlen importă 80% din gazul ţării prin terminalul de gaz natural lichefiat din Swinoujscie, situat la Marea Baltică, şi printr-o conductă submarină din Norvegia care ajunge în apropiere. Gaz-System, care deţine infrastructura, îşi desfăşoară activitatea acolo cu „vigilenţă sporită”, a declarat o altă persoană cu cunoştinţe directe.

Orlen a refuzat să comenteze detaliile oricăror măsuri preventive. Un purtător de cuvînt al Gaz-System a declarat că firma monitorizează situaţia geopolitică şi reacţionează în mod corespunzător.

Documente falsificate

Dezvoltatorul de stat al primei centrale nucleare din Polonia, Polskie Elektrownie Jadrowe, a declarat că au apărut documente falsificate ale companiei menite să inducă în eroare părţile interesate şi că acestea pot fi urmărite pînă undeva „la est de Polonia”.

Compania desfăşoară o anchetă împreună cu serviciile speciale şi forţele de ordine şi monitorizează eventualele acte de sabotaj sau alte ameninţări la şantierul de construcţie planificat, a declarat purtătorul de cuvînt Marcin Skolimowski.

Operatorul reţelei electrice din Polonia şi o unitate a armatei au început să întărească măsurile de securitate încă din iulie în jurul unei legături electrice cu Ucraina, care contribuie la stabilizarea reţelei ţării afectate de război, care a fost atacată de mult timp de Rusia.

„Este o zonă în care este necesară o vigilenţă sporită, aşa că folosim toate resursele disponibile”, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvînt al operatorului reţelei, Maciej Wapinski.

Este de aşteptat ca armata să contribuie în cele din urmă la securizarea infrastructurii sale critice şi în alte părţi din estul ţării.

Drone misterioase au apărut şi în alte părţi ale Europei. Săptămîna trecută, în Germania, autorităţile au descoperit o dronă care transporta explozibili pe Aeroportul Leipzig/Halle. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a calificat incidentul drept un atac hibrid, dar nu a atribuit vina nimănui. Rusia a respins sugestiile politicienilor şi mass-media germane potrivit cărora ar fi responsabilă.

Wojciech Kononczuk, directorul Centrului OSW pentru Studii Estice, finanţat de statul polonez, a declarat pentru Reuters că valul de acuzaţii din partea Rusiei, potrivit cărora ţările baltice lucrează pentru Ucraina, ar putea pregăti terenul pentru atacuri ruseşti în această regiune.

El a afirmat că, în contextul în care forţele ruse sînt blocate în Ucraina, iar atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice şi a altor instalaţii ruse afectează economia Rusiei, scopul ar fi acela de a recîştiga avantajul.

Mesajul adresat Europei, a spus Kononczuk, ar fi că, dacă nu acceptă cererile Moscovei, aceasta va răspîndi destabilizarea – o mişcare riscantă bazată pe calculul că nu va exista voinţa de a riposta.