Vrea să extindă Rusia pînă la graniţa cu România!

Vladimir Socor (69 de ani), analist politic la Jamestown Foundation, cetăţean american născut în România şi care locuieşte în Germania, a vorbit în cadrul forumului despre planul Rusiei de a-şi crea o frontieră comună cu Republica Moldova şi România, prin intermediul regiunii Odessa.

Instrumentul principal în această politică, susţine Socor, ar fi federalizarea. “Rusia a promovat şi promovează în continuare două proiecte de federalizare pe spaţiul european şi eurasiatic: Ucraina şi Republica Moldova. În eventualitatea stabilirii unui coridor terestru civil şi militar între Crimeea ocupată de Rusia şi regiunea Odessa, Rusia ar căpăta frontieră comună cu Republica Moldova, cu regiunea transnistreană şi cu România, urmînd posibilităţi variate pentru acţiuni geopolitice”, a explicat Socor.

Pînă în 2013, Moscova ţinea sub control Ucraina printr-o clasă politică kieveană aservită total Moscovei, cu unele costuri mari din partea ruşilor. Dorinţele unei părţi din ce în ce mai mari ale electoratului ucrainean de a se apropia de Uniunea Europeană l-a determinat pe Putin să adopte tactica, mult mai ieftină, a destabilizării prin care se ajunge apoi la federalizare.

După ce a ocupat Crimeea, unde are baze militare ce ţin sub control Marea Neagră, a urmat crearea unor conflicte în zonele de est ale Ucrainei, cu populaţie rusofonă masivă. Aceste zone ar urma să devină acea parte a federaţiei ucrainene aflată sub controlul Moscovei, ca şi partea de sud-vest a acestei ţări, urmînd ca partea de nord-vest să intre sub influenţă UE.

“Regiunea Odessa încinge ca un brîu Transnistria şi în urma unei destabilizări a situaţiei în această regiune, teritoriul controlat de Rusia ar putea să ajungă pînă la braţul Chilia. Este vechea frontieră a României cu Uniunea Sovietică şi credem că este unul din obiective”, a fost şi avertismentul preşedintelui Traian Băsescu, la mijlocul lunii mai.

„Forţa Kremlinului este subapreciată”

Vladimir Socor avertizează că anumite interese economice apropie Uniunea Europeană mai degrabă de poziţia Moscovei decît de interesele Kievului, Chişinăului şi Bucureştiului.

“Forţa Rusiei este subapreciată de mulţi comentatori. Rusia domnului Putin are atîţia bani, încît se poate prezenta în multe ţări majore occidentale, Germania şi Franţa, în primul rînd, ca un salvator al unor mari întreprinderi industriale lovite de criză, în care Rusia investeşte masiv: rafinării de petrol, în Germania, navele de luptă Mistral, în cazul Franţei. Guvernul francez e disperat să salveze din criză şantierele navale din Nantes, ar vinde armament oricui, şi diavolului. Lipsa de principii, presiunea crizei economice din Occident, acumularea de către Kremlin a unor mari resurse financiare datorită preţului petrolului, care se menţine foarte ridicat. Rusia are aceste pîrghii de influenţă”, a explicat Vladimir Socor.

„Pregătită să anexeze şi Insula Şerpilor”

Despre un asemenea scenariu a atenţionat cotidianul nostru încă din 15 mai. Sub titlul “Rusia, pregătită să ocupe Insula Şerpilor”, Libertatea a prezentat planul Moscovei de a ajunge la graniţa României.

“O puternică flotă maritimă a Federaţiei Ruse este pregătită în orice moment pentru ocuparea şi blocarea Insulei Şerpilor (Leuce) sub pretextul neplăţii unor datorii faţă de Moscova. Această manevră ar aduce forţele armate ale Rusiei la 45 de kilometri distanţă de România. Al doilea pas al lui Vladimir Putin ar fi anexarea Transnistriei şi a Găgăuziei, lucru care i-ar asigura accesul uşor la Delta Dunării, respectiv la braţul Chilia”, explica în ziarul nostru generalul Emil Străinu, doctor în ştiinţele războiului geofizic, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.

Libertatea a contactat alţi doi politologi de marcă pentru a comenta planul Moscovei de a se apropia de coasta României.

“Extinderea spre vest a Rusiei este o temere a multor comentatori, dar să sperăm că nu o să se întîmple nimic brusc, nimic violent. Nu cred că se poate prevedea un deznodămînt clar, în orice caz, noi avem o experienţă istorică destul de neplăcută cu Rusia, în momentele de criză, de aceea trebuie să fim atenţi. În ceea ce priveşte reacţia Germaniei şi a Franţei, cred că vor continua să susţină unitatea statală a Ucrainei. Desigur, în Germania slujbele a 300.000 de oameni depind de banii de la Moscova, iar Franţa are cele două nave militare Mistral pe care trebuie să le livreze Rusiei. Vorbim însă despre contracte economice semnate mai de mult, care nu vor greva poziţia tranşantă a UE împotriva anexării de teritorii de către Rusia”, ne-a spus istoricul şi omul politic Adrian Cioroianu.

Cristian Pîrvulescu, istoric, politolog: “Nu cred că Rusia ar putea anexa vreodată Odessa direct, ci prin interpuşi. Asta pentru că, spre deosebire de Crimeea, unde a avut un argument istoric, în Odessa nu are nici un argument, adică e mult mai complicat. Desigur, lucrurile pot degenera, dar este destul de puţin probabil să se ajungă la un deznodămînt similar celui din Crimeea”.

Sursa: LIBERTATEA (Revista Presei)