PERSOANELE IN ETATE NU POT SA-SI REALIZEZE PE DEPLIN DREPTUL LA ASISTENTA SOCIALA

În pofida unor servicii noi implementate pe parcursul ultimilor ani, persoanele în etate nu pot să-și realizeze pe deplin dreptul la asistența socială. O problemă este lipsa echității. Dar și neînțelegerea unor criterii de eligibilitate, care devine o barieră în accesarea serviciilor sociale. Sînt constatările a două rapoarte realizate de Platforma pentru Îmbătrînire Activă. Autorii spun că este nevoie să se facă o claritate în acest domeniu, implicit pe segmentul legislației.

Într-o conferință de presă la IPN, Dina Ciubotaru, coordonatoare de proiect HelpAge Moldova, organizație care deține secretariatul Platformei pentru Îmbătrînire Activă, a relatat că persoanele în etate intervievate au comunicat că serviciile sociale prestate se axează mai mult pe necesitățile fiziologice. Iar cele ce țin de comunicare, integrare în societate sînt ignorate. Vîrstnicii spun că au nevoie de ajutor în gospodărie, să le fie aduse acasă produse alimentare sau medicamente. La fel, au spus că ar avea nevoie de cantină și spălătorie socială.

Dina Ciubotaru s-a referit și la necesitatea implicării persoanelor în etate în procesul de luare a deciziilor la nivel local. E nevoie de acest lucru ca să poată vorbi despre nevoile lor, dar și să înțeleagă mai bine cum pot contribui la dezvoltarea comunității. Astăzi vîrstnicii nu cunosc foarte bine unde se pot adresa și care sînt serviciile de care pot beneficia. Se simt discriminați din cauza vîrstei, dar și a veniturilor mici.

Platforma pentru Îmbătrînire Activă contează pe includerea unui serviciu specific nevoilor vîrstnicilor în pachetul minim de servicii sociale. E nevoie implicit de o evidență electronică a necesităților vîrstnicilor și solicitanților de servicii. Pe termen mediu și lung, e necesar de a ajusta cadrul normativ și de a dezvolta politici în continuare. Se cere o lege centrată pe persoanele în etate, prin prisma protecției sociale a acestora.

Vorbind despre cheltuielile relativ scăzute prevăzute pentru serviciile sociale adresate vîrstnicilor, Dina Ciubotaru a remarcat și repartizarea neuniformă a acestora. Chiar dacă au fost lansate unele servicii noi pe parcursul ultimilor ani, ele nu răspund în totalitate nevoilor vîrstnicilor. O provocare majoră a fost și pandemia COVID-19, care, pe de o parte, a redus din alocațiile pe segmentul dat, dar a și dus la limitarea sau chiar suspendarea anumitor servicii.

Cristina Railean, secretara Platformei pentru Îmbătrînirea Activă, susține că, la nivel național, se poate spune că în ultimii ani serviciile sociale destinate persoanelor vîrstnice au fost diversificate și sînt dezvoltate continuu. Acestea corespund standardelor minime de calitate și o mare parte din acestea sînt acreditate în condițiile legii. Există prestatori, atît publici cît și privați, de servicii sociale care au experiență în dezvoltarea serviciilor. Lipsește o viziune, un concept coerent privind asistența socială a persoanelor vîrstnice. La diferite niveluri de decizie s-a atestă o înțelegere difuză și parțială a soluțiilor și politicilor care trebuie să fie dezvoltate pentru a asigura dreptul persoanelor în etate la asistență socială.

Potrivit Platformei pentru Îmbătrînirea Activă, la începutul acestui an, fiecare a cincea persoană din țară era vîrstnică, adică avea peste 60 de ani. Întrucît procesul de îmbătrînire a populației continuă, e nevoie de a răspunde treptat acestui număr în creștere al oamenilor în etate. Sînt necesare politici pentru a organiza mai bine serviciile sociale la nivel local și național.

Sursa: IPN