Suedia avansează cu planurile de reducere a vîrstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani în cazurile grave, pe fondul creşterii numărului de copii recrutaţi de bandele criminale pentru a comite infracţiuni violente, fără a se confrunta cu repercusiuni legale grave, relatează BBC.

Ministrul Justiţiei, Gunnar Strommer, a declarat că ţara se află ”într-o situaţie de urgenţă” şi că oprirea folosirii copiilor în reţelele criminale este ”o sarcină crucială” pentru Guvern. Însă mai multe autorităţi, printre care Poliţia, oficialii din penitenciare şi procurorii, s-au opus planului, unii dintre ei fiind îngrijoraţi că acesta ar putea duce la creşterea numărului de copii care comit infracţiuni. Dacă va fi adoptată, legislaţia va intra în vigoare încă din această Vară.

Strommer a insistat că propunerea nu echivalează cu o „reducere generală a vîrstei de răspundere penală” şi se va aplica numai „celor mai grave infracţiuni”, cum ar fi omorul, tentativa de omor, atentatele cu bombă agravate, infracţiunile agravate cu arme şi violul agravat. Conform propunerii, unii dintre aceşti infractori ar putea fi condamnaţi la închisoare în anumite cazuri.

Datele Consiliului Naţional Suedez pentru Prevenirea Criminalităţii arată că numărul infracţiunilor înregistrate legate de suspecţi cu vîrsta sub 15 ani s-a dublat în ultimul deceniu.

Actualul Guvern a venit la putere în 2022, promiţînd să combată crima organizată. La începutul anului trecut, o anchetă comandată de Guvern a recomandat reducerea vîrstei de răspundere penală la 14 ani în cazurile grave. Prim-ministrul Ulf Kristersson a confirmat, în Septembrie, că aceasta va fi redusă de la 15 ani, afirmînd că ”aceşti copii sunt exploataţi fără milă de reţelele criminale pentru a comite infracţiuni grave”. „Atît pentru a proteja aceşti copii, cît şi potenţialele lor victime, Guvernul ia măsuri ferme împotriva acestui tip de exploatare cinică”, a adăugat el.

Guvernul a anunţat apoi că va încerca să reducă vîrsta la 13 ani şi a trimis proiectul de lege către 126 de autorităţi şi organizaţii pentru a primi opinii. Planurile lor au fost întîmpinate cu critici şi opoziţie din partea diferitelor autorităţi şi organizaţii.

În Noiembrie, autoritatea poliţienească a declarat că această schimbare riscă să determine implicarea „copiilor mult mai mici” în bande criminale. Alte grupuri au afirmat că sistemul penitenciar nu este pregătit să se ocupe de infractori atît de tineri şi că reţinerea acestora ar putea încălca drepturile copiilor. Serviciul penitenciar şi de probaţiune a declarat, de asemenea, că această măsură ar putea avea consecinţe negative pentru copii şi că aceştia ar trebui îngrijiţi „în alte moduri”.

Miniştrii au luat în considerare anterior şi impunerea unor limite de vîrstă pentru reţelele sociale, Poliţia argumentînd că bandele au folosit anumite platforme pentru a recruta copii mici în activităţi criminale. Strommer a declarat, Luni, că a luat notă de criticile anterioare la adresa proiectului de lege, dar că situaţia a devenit mai urgentă.

Cu toate acestea, opoziţia nu s-a diminuat. Fredrik Hjulström, un şef al autorităţii locale care analizează propunerea, a declarat că aceasta nu conţine „argumente factuale”, potrivit postului naţional de televiziune suedez SVT. El a adăugat că minorii ar trebui să primească îngrijire, nu să fie pedepsiţi, şi a susţinut că proiectul de lege are ca scop obţinerea de puncte politice, avînd în vedere alegerile generale care vor avea loc în Septembrie anul acesta.

Johan Eriksson, avocat, este de acord că trebuie luate măsuri pentru a împiedica recrutarea copiilor de către bande, dar a spus că scăderea vîrstei de răspundere penală va avea probabil efectul opus.

Proiectul de lege va fi trimis Consiliului Legislativ al Suediei, care examinează proiectele de lege pe care Guvernul intenţionează să le prezinte Parlamentului.