Diferenţe şi tradiţii. Cum se calculează

Sărbătoarea Paştelui are drept reper două fenomene astronomice: Echinocţiul de Primăvară, care debutează pe 21 Martie. deci ca fixă, şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pămîntului, aici fiind vorba despre o dată variabilă.

Sub aspect teoretic, Paştele trebuie să coincidă cu prima Duminică de după Luna plină care urmează Echinocţiului. Tocmai de aici şi începe diferenţierea între calculul catolic, care are ca bază Calendarul Gregorian, şi cel Ortodox, care se orientează după Calendarul Iulian. Conform canoanelor, ziua de Paşte în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 Aprilie, iar în Bisericile Catolică şi Protestantă înainte de 22 Martie. Această diferenţă duce la o anumită periodicitate în diferenţa dintre zilele Paştelui. Mai precis, după 2 sau 4 ani, în care diferenţa este 0-1 săptămîni, urmează un singur an, în care diferenţa este de 4 sau 5 săptămîni, de exemplu în anii 2013, 2016, 2021 etc.

Tradiţiile asemănătoare  

Deşi catolicii şi ortodocşi sărbătoresc Paştele de cele mai multe ori la date diferite, tradiţiile lor sunt asemănătoare. Prin urmare:

• merg în noaptea de Sîmbătă spre Duminică la biserică, la slujba de Înviere, să ia lumină, pentru ca apoi să o ducă în casele lor;
• participă şi la slujba din dimineaţa de Paşte;
• vopsesc ouă şi le ciocnesc cu familia şi cu prietenii;
• prepară drob din miel, pui sau porc, în funcţie de preferinţe.

Există şi unele diferenţe

• în timpul Postului, catolicii pot mînca peşte, ouă şi lactate, în timp ce ortodocşii trebuie să renunţe la toate acestea;
• catolicii merg la cimitir în ziua de Paşte şi împart în amintirea celor morţi, în timp ce ortodocşii aprind lumînări la mormintele celor dragi noaptea, imediat după slujba de Înviere;
• la catolici, lumina Învierii se ia la sfîrşitul slujbei, la ortodocşi, la ora 0.00;
• romano-catolicii nu au Foc Haric adus de la Ierusalim. La catolici, în primul moment, are loc binecuvîntarea focului nou, care se face în afara bisericii, chiar sub forma unui rug, apoi urmează binecuvîntarea candelei pascale, care reprezintă simbolul lui Cristos;
• la catolici, intrarea în biserică, în care nu este aprinsă nici o lumină, se face cu candela pascală aprinsă, purtată de diacon. Prima dată, protosul aprinde lumînarea sa de la candelă, apoi fac acelaşi lucru toţi clericii şi credincioşii. După aceea, candela pascală este tămîiată şi se cîntă “Exultetul” (Laus paschalis);
• în slujba din noaptea Învierii, teologia romano-catolică nu pune accentul pe serbarea Învierii lui Cristos, ci toată slujba este legată de botezul catehumenilor (persoane care se pregătesc pentru primirea botezului).

Christos a-nviat!

Ana Triboi,

studentă, USM