Jean-Claude Juncker: „Rusia trebuie să respecte Uniunea Europeană şi vecinii ei cu aspiraţii europene”

La nivelul Uniunii Europene, continuă procesul de alegere a noii structuri de conducere a instituţiilor. Au fost deja aleşi preşedintele Parlamentului European, în persoana lui Martin Shultz, şi vicepreşedinţii Legislativului comunitar. De asemenea, a fost aleasă şi componenţa şi conducerea Comisiilor din cadrul Parlamentului European.

Aşteptată, dar şi controversată, desemnarea lui Jean-Claude Juncker pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene urmează să fie analizată de Parlamentul European la 15 iulie.

Dacă dezbaterile care au loc în mediile analitice europene tratează atît cauzele care au condus la aceste rezultate, dar şi efectele acestora asupra viitorului Uniunii Europene, noi trebuie să ne axăm pe evaluarea naturii impactului asupra parcursului european al Republicii Moldova.

Noua configuraţie a structurii de putere a Uniunii Europene ne avantajează sau ne va pune piedici în demersurile de atingere a obiectivului de aderare la UE? 

În primul rînd, se observă că voturile acordate au izolat extremiştii, cei despre care se speculează că ar putea să pună beţe în roate iniţiativelor de aderare a ţării noastre la UE. Din cele 110 funcţii de conducere, cele mai multe au fost ocupate de reprezentanţii popularilor şi cei ai social-democraţilor (70), în timp ce extremiştii nu au obţinut nici un post.

Mai mult, analizînd temele de discurs abordate în campania electorală şi obiectivele asumate cu acest prilej de cîştigătorii celor mai importante funcţii din cadrul instituţiilor europene, putem spune cu certitudine că Republica Moldova a obţinut un consistent număr de avocaţi, cu ajutorul cărora va reuşi să traverseze eventuale impasuri, obstacole care s-ar putea ivi în drumul către integrarea în marea familie europeană.

Pîna acum, din partea României, unul dintre principalii susţinători ai Republicii Moldova, avem 2 vicepreşedinţi ai Parlamentului European, care ne vor acorda sprijin pentru îndeplinirea dezideratelor europene. Este vorba despre Adina Vălean şi Corina Creţu.

De asemenea, tot din partea României, avem şi 7 vicepreşedinţi ai unor Comisii importante ale Legislativului comunitar şi un prim-vicepreşedinte al Subcomisiei pentru drepturile omului. Iuliu Winkler a fost ales vicepreşedinte al Comisiei de comerţ internaţional. La Comisia pentru agricultură, vicepreşedinte este Viorica Dăncilă. Daciana Sîrbu a fost aleasa vicepreşedinte al Comisiei de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. Ioan Mircea Pascu şi Dan Nica au fost aleşi în funcţiile de vicepreşedinţi ai Comisiei de politică externă, respectiv al Comisiei de control bugetar. La aceeaşi Comisie de buget, a fost ales ca vicepreşedinte şi Siegfried Mureşan. Cristian Preda a fost ales prim-vicepreşedinte al Subcomisiei pentru drepturile omului, iar Mircea Diaconu a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru educaţie şi cultură.

În ceea ce priveşte desemnarea lui Jean-Claude Juncker pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, putem spune că şi această nominalizare ne avantajează. În cadrul unui interviu acordat platformei media „Calea europeană”, referindu-se la pericolul pentru Moldova reprezentat de provocările Rusiei, Jean-Claude Juncker a susţinut că „Rusia trebuie să respecte Uniunea Europeană şi vecinii ei cu aspiraţii europene”. De asemenea, a pledat pentru “întărirea sancţiunilor noastre şi impactul lor, inclusiv prin închiderea canalelor economice înspre şi dinspre Rusia” în condiţiile în care “Rusia nu-şi schimbă atitudinea”.

Moldova Suverană