Cîtă încredere să ai într-o Moscovă pentru care doar vinurile din Găgăuzia vasalului Formuzal sînt bune?

Aşa cum am semnalat în cadrul mai multor articole, aparatul de propagandă al ruşilor lucrează intens la blocarea parcursului european al ţării noastre. Aceste demersuri ruse vizînd, în final, restabilirea influenţei în spaţiul ex-sovietic, sînt consolidate la nivel oficial de emisari ai Moscovei în ţara noastră, precum Rogozin sau Karasin.

Aceştia ne-au ameninţat constant că semnarea Acordului de Asociere cu UE va afecta relaţiile moldo-ruse pe termen lung, că vor exista consecinţe negative, mai ales în domeniul schimburilor bilaterale comercial-economice, că ne vom trezi pe cap cu sute de mii de muncitori pe care îi vor expulza dacă nu renunţăm la UE, etc. 
Mulţi au căzut pîna acum în această capcană ţesută cu măiestrie de ruşi: „nu este bine să supărăm Rusia pentru că uite ce ni se poate întîmpla”. Însă, aşa cum au gîndit şi alte state care nu numai că au supravieţuit şantajului Moscovei, dar au şi reuşit să construiască, ca părţi ale Uniunii Europene, economii funcţionale şi să consolideze statul de drept, şi noi trebuie să fim conştienţi că pentru orice problemă există o soluţie. 

Iniţiativele autorităţilor de la Chişinău în scopul preîntîmpinării, pe de o parte, problemelor cu care ruşii ne ameninţă, pe de altă parte, pentru a pregăti ţara de integrare în UE, deşi nu au fost promovate, ele totuşi există. Astfel, referitor la şantajul cu expulzarea forţei de muncă presupus ilegală de pe teritoriul rus, a fost conceput un plan de stimulare a reîntoarcerii celor care muncesc în străinătate bazat pe studii privind aşteptările migranţilor. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a creat un departament special pentru a ţine evidenţa celor care revin în ţară, iar pentru migranţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă se vor organiza cursuri de meserii. În plus, au fost emise legi care obligă agenţii economici să anunţe că au funcţii vacante în termen de cel mult 5 zile de la data eliberării acestora.

O altă soluţie găsită de guvernanţi este redirecţionarea forţei de muncă spre state în care exista un deficit, în acest moment purtîndu-se negocieri cu Israel şi Italia. 
În ceea ce priveşte comportamentul imprevizibil al Federaţiei Ruse în relaţiile comerciale cu Moldova, acesta a determinat, în numai cîţiva ani, o schimbare radicală a raportului structurii relaţiilor comerciale ale Moldovei.

De altfel, ce actor comercial serios şi cu intenţii de dezvoltare ar sta la cheremul ruşilor?

Cîtă încredere să ai într-o Moscovă pentru care doar vinurile din Găgăuzia vasalului Formuzal sînt bune? Ce s-ar întîmpla dacă în locul marionetei Formuzal ar veni o persoană într-adevăr interesată de bunăstarea cetăţenilor şi care ar încerca să negocieze cu ruşii de pe poziţii obiective? Producătorii şi comercianţii din regiune ar trebui să trateze cu precauţie relaţiile economice cu ruşii şi să încerce să reducă dependenţa faţă de factorul rus. 

Oare ce planuri şi-a făcut compania moldovenească „Incomlact”, al cărei produs – untul dulce nesărat – a fost din nou ţinta acuzelor lansate de serviciul veterinar rus Rosselhoznadzor, după ce, luna trecută, i-a fost interzis accesul unui lot de 20 de tone? Va încerca să menţină relaţiile cu „vechii parteneri”, riscînd să primească şi cea de-a treia palmă de la ruşi sau va încerca să-şi diversifice pieţele, orientîndu-şi relaţiile comerciale spre UE? Rămîne de văzut!

Cert este că tot mai multe firme autohtone s-au convins de oportunitatea identificării de parteneri de afaceri, alţii decît cei ruşi, aspect indicat de evaluarea realizată de Biroul Naţional de Statistică privind activitatea de comerţ exterior al Republicii Moldova în ianuarie-aprilie 2014, conform căreia schimburile comerciale cu state din UE au fost dominante.

Exporturile de mărfuri autohtone în ţările UE în perioada ianuarie – aprilie 2014, au însumat 413,3 milioane de dolari, constituind 53,8% din totalul exporturilor, în creştere cu 18,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În acelaşi timp, s-au diminuat exporturile către Federaţia Rusă (-33,8%), dar şi cele în CSI, care au fost de 244 milioane de dolari, constituind 31,8% din totalul exporturilor, în scădere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În ceea ce priveşte importurile, cele din ţările Uniunii Europene, s-au cifrat la 782,9 milioane de dolari (cu 5,6% mai mult decît în ianuarie-aprilie 2013), deţinînd o pondere de 47,1% în total importurilor (42,9% în ianuarie-aprilie 2013).
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 489,3 milioane de dolari (cu 13,3% mai puţin decît în ianuarie-aprilie 2013), care echivalează cu o cotă de 29,5% în total importuri (32,6% în ianuarie-aprilie 2013).

Moldova Suverană