Uniunea Europeană a reparat mult din ce au distrus ruşii în ţările pe care le-au subordonat de-a lungul timpului

Argumentele economice (ca să nu le spunem presiuni) aduse de Rusia nu au mai reuşit să-i convingă pe ucraineni.​ Aceştia şi-au dat seama că avantajele generate din prelungirea relaţiilor cu Rusia sînt net inferioare celor care ar decurge din calitatea de membru al Uniunii Europene şi nu au cedat în faţa presiunilor.​ S-au săturat să trăiască într-o ţară patronată de ruşi, în care nedreptatea, hoţia, sfidarea legii, corupţia se încadrau într-o practică cotidiană erodantă.​ Şi-au asumat o datorie, în special faţă de copiii lor: să le asigure un trai decent, un cadru optim pentru dezvoltare şi o societate liberă şi democrată.​ 

În favoarea acestei opţiuni pledăm şi noi şi, pentru a fi cît mai convingători, v-am propus să facem o incursiune în istoria recentă a relaţiilor României cu Uniunea Europeană, pentru a observa avantajele care survin din calitatea de stat membru al UE.​ Dacă în articolul precedent vă prezentam o serie de proiecte de succes din sectorul sănătăţii implementate în România cu ajutorul fondurilor europene, astăzi o să aducem în atenţie cîteva exemple din domeniul educaţiei.​ 

Proiectele se derulează prin programul “Regio” - “Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”.​ Sînt prevăzute lucrări de reabilitare, extindere, modernizare a unor şcoli, grădiniţe, campusuri şcolare, lucrări de construcţie, reparaţii sau investiţii în creşterea confortului termic.​

Uniunea Europeană sprijină performanţa în educaţie

Un exemplu de succes este proiectul „Reabilitarea Clădirii Colegiului Naţional Moise Nicoara – Arad” avînd o valoare totală de 40.​690.​028,92 lei, din care cofinanţarea de la Uniunea Europeană a fost de 31.​535.​342,94 lei.​

Datorită implementării acestuia, din anul şcolar 2013-2014, cei aproape 1000 de elevi ai Colegiului învaţă într-o clădire cu dotări similare şcolilor occidentale.​ 

„Regio” a asigurat pentru renovarea şi dotarea Colegiului cea mai mare finanţare dedicată infrastructurii educaţionale, transformînd clădirea de patrimoniu într-o unitate de învăţămînt dotată cu lift exterior, observator astronomic şi săli pentru activităţi recreative.​

Au fost reabilitate faţadele şi acoperişul, a fost înlocuită tîmplăria, iar finisajele interioare de la sălile de clasă şi sala de festivităţi au fost reconstruite cu multă minuţiozitate, pentru a respecta arhitectura şi picturile murale originale.​ De asemenea, clasele şi laboratoarele de specialitate au fost dotate cu mobilier şi calculatoare noi.​

După reabilitare, eficienţa energetică a clădirii a crescut cu peste 45%, fapt care va reduce semnificativ cheltuielile cu energia termică şi va contribui la protecţia mediului înconjurător.​ În urma reabilitării, numărul elevilor înscrişi la colegiu a crescut de la 853 la 934, pentru cei 81 de elevi noi înfiinţîndu-se noi clase.​

Unul dintre obiectivele proiectului a fost atragerea elevilor către şcoală prin activităţi extraşcolare.​ Astfel, a fost valorificat subsolul clădirii, cu o suprafaţă utilă de peste 2.​400 mp, unde au fost create săli pentru activităţile recreative (box, tenis de masă, fitness, biliard) şi pentru cluburile vocaţionale: muzică, foto, teatru, sală de proiecţie de filme etc.​

Mai mult, proiectul a asigurat amenajarea mansardei şi transformarea acesteia într-un observator astronomic, pentru a valorifica telescopul aflat în dotarea şcolii.​ De asemenea, a fost construit un lift exterior, în curtea principală, care asigură accesul persoanelor cu dizabilităţi la toate nivelurile imobilului.​ Pentru a asigura un contact permanent al părinţilor cu şcoala, Colegiul a introdus aplicaţia „catalogul electronic”, prin care părinţii pot accesa situaţia şcolară a elevilor – note, absenţe etc.​

Nu au fost uitate nici şcolile din mediul rural, de fonduri europene de milioane de lei beneficiind zeci de unităţi de învăţămînt de la sate.​ În comuna Vărgata, de exemplu, au fost alocaţi aproximativ 5.​440.​000 lei pentru implementarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea şcolilor generale din localităţile Vărgata, Vadu, Mitreşti şi Grîuşor, comuna Vărgata, judeţul Mureş”, avînd drept scop extinderea şi reabilitarea şcolilor generale din localităţile Vărgata, Vadu, Mitreşti şi Grîuşor, precum şi dotarea acestora.​ 

Prin extinderea şi modernizarea clădirilor şcolilor, precum şi prin dotarea unităţilor reabilitate, proiectul contribuie la îmbunătăţirea accesului la serviciile de educaţie de calitate pentru locuitorii din comună, întreaga populaţie fiind astfel afectată pozitiv de rezultatele acestui proiect.​

În perioada imediat următoare, la 20 de unităţi de învăţămînt din 8 judeţe vor demara lucrări în valoare totală de aproape 90 de milioane lei, destinate îmbunătăţirii infrastructurii şcolare.​ 

Ce perspective de dezvoltare a infrastructurii educaţionale există în Republica Moldova?

Cu alte cuvinte, în lipsa unor astfel de finanţări nerambursabile din partea Uniunii Europene, care ar fi şansa Republicii Moldova de a rezolva problema şcolilor şi a grădiniţelor lăsate în paragină? Vom putea rezolva din fonduri proprii această situaţie sau vom primi, în sfîrşit, finanţare de la Rusia şi a sa Uniune Vamală?

Cred că numai este pentru nimeni un secret că ţara noastră este atît de săracă încît nu poate realiza de una singură astfel de proiecte, dar şi faptul că nu vom primi nimic de la ruşi, ale căror singure investiţii au fost în manuale de îndobitocire a copiilor noştri.​ 

În schimb, Uniunea Europeană a reparat mult din ce au distrus ruşii în ţările pe care le-au subordonat de-a lungul timpului.​ Pe lîngă România, ţări foste comuniste, inclusiv din fostul bloc sovietic, au căpătat o altă faţă datorită banilor de la UE.​

Acest aspect a fost surprins foarte bine în revista de informare „InfoRegio” - „Dacă aş fi călător în timp, m-aş întoarce la începutul anilor ’90 şi aş compara oraşele gri, cu blocuri vechi, cu urbea modernă, presărată de zgîie nori, cu centre comerciale luxoase, tipică prezentului nostru.​ Doar aşa se poate vedea pasul uriaş făcut de ţara noastră în ultimii ani, diferenţa pe care nu o simţim zi de zi, dar care ne uimeşte atunci cînd o constatăm la distanţă de cîţiva ani.​”

Moldova Suverană