Pandemia de COVID-19 a agravat şi mai mult problemele de sănătate mintală ale copiilor şi adolescenţilor pe plan global, domeniu care necesită o alocare de fonduri suplimentare, avertizează UNICEF într-un raport publicat Marţi, potrivit AFP. 

„Consecinţele pandemiei sunt considerabile şi este vorba doar despre partea vizibilă a aisbergului. Şi înainte de apariţia acesteia, mult prea mulţi copii care sufereau de probleme de sănătate mintală nu primeau îngrijiri de specialitate”, a declarat directorul general al UNICEF, Henrietta Fiore, într-un comunicat.

UNICEF, agenţia ONU specializată în domeniul drepturilor copiilor, a publicat Marţi un raport despre sănătatea mintală a copiilor pe plan global, cu prilejul unei conferinţe internaţionale despre sănătate mintală organizată la Paris şi intitulată „Mind Our Rights, Now!”, transmite Agerpres.

La nivel mondial, „mai mult de un adolescent din şapte cu vîrste cuprinse între 10 şi 19 ani trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată” şi „aproape 46.000 de adolescenţi se sinucid în fiecare an, ceea ce constituie una dintre principalele cinci cauze de deces pentru această categorie de vîrstă”, potrivit UNICEF. 

Conform raportului însă, „doar circa 2% din bugetele publice alocate Sănătăţii sunt destinate domeniului sănătăţii mintale pe plan global”. 

UNICEF spune că situația a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi de restricţiile impuse pentru combaterea acesteia. 

„Cel puţin un copil din şapte pe plan global a fost în mod direct afectat de restricţiile de tip lockdown, iar educaţia a peste 1,6 miliarde de copii a fost influenţată negativ”, a subliniat organizaţia. 

„Perturbarea activităţilor cotidiene, a educaţiei, a activităţilor recreative, precum şi preocupările legate de veniturile şi sănătatea familiei au generat în rîndul multor tineri un sentiment de teamă, de furie şi de îngrijorare privind viitorul”, a mai declarat UNICEF, care a mai făcut apel la „alocarea de urgenţă a unor fonduri pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor”. 

„Sănătatea mintală face parte integrantă din sănătatea fizică. Am neglijat pentru mult timp, atît în ţările bogate, cît şi în cele cu venituri mici, importanţa înţelegerii acestui aspect şi alocarea de fonduri suficiente în acest domeniu”, a punctat Henrietta Fiore.