Ortodocşii de rit vechi i-au sărbătorit, pe 3 iunie, pe Sfinţii Constantin şi Elena. Cu acest prilej, în bisericile şi mănăstirile din ţară au fost oficiate slujbe religioase.

La începutul secolului IV, Constantin cel Mare a fost numit de Biserică "cel întocmai cu Apostolii". Împărăteasa Elena, mama împăratului, era creştină. Ea şi-a educat fiul, care era conducător al Imperiului Roman, în spiritul respectului faţă de această religie. Iar tatăl său nu prigonea creştinii în ţările pe care le cucerise, spre deosebire de alţi împăraţi romani. Constantin cel Mare a fost cel care a proclamat libertatea de a practica religia creştină. La insistenţa fiului său, împărăteasa Elena a mers la Ierusalim, de unde a adus Sfînta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. Pentru meritele sale deosebite faţă de Biserică, împărăteasa Elena a fost numită şi ea "cea întocmai cu Apostolii"

De Sfinţii Constantin şi Elena, femeile de la sate obişnuiesc să pună pe fugă duhurile rele cu tămîie şi agheasmă, în timp ce bărbaţii afumă oile cu ajutorul aşa-zisului "foc viu", astfel încît animalele să fie apărate de rele.

În popor se crede că acela care munceşte de Sfinţii Constantin si Elena va fi pedepsit cu stricarea roadelor. Dacă cineva îndrăzneşte să lucreze în această zi, se zice că recolta cîmpului îi va fi distrusă de foc sau de păsări zburătoare. Totodată, ziua împăraţilor se ţine pentru ca uliii sa nu înşface păsările din curte.

Peste 100 de mii de femei din Republica Moldova poartă prenumele Elena, iar circa 30 mii de bărbaţi se numesc Constantin.

Moldpres