Situaţia se schimbă de la o oră la alta la Debalţevo, nod de comunicaţii strategic în estul Ucrainei, unde ostilităţile au continuat şi marţi, în pofida armistiţiului intrat în vigoare la 15 februarie. Gara feroviară din această localitate a trecut deja parţial sub controlul insurgenţilor proruşi, iar lupte se dau în acest moment în centrul oraşului, practic, pentru fiecare stradă, a declarat şeful filialei Ministerului ucrainean de Interne pentru Doneţk, Ilia Kiva, citat de site-ul postului de televiziune ucrainean 112.

Anterior, separatiştii declaraseră că nu au dreptul «moral» să pună capăt acţiunilor militare pentru preluarea controlului asupra Debalţevo, pe care, spun ei, l-au încercuit.

O declaraţie în acest sens a fost făcută marţi pentru Reuters de către liderul autoproclamatei «republici populare» Doneţk, Denis Puşilin, înainte de videoconferinţa Grupului de contact, care include deopotrivă reprezentanţi ai autorităţilor de la Kiev şi ai separatiştilor, plus ambasadorul Federaţiei Ruse în Ucraina şi un emisar din partea OSCE.

«Noi nu avem dreptul (să oprim luptele pentru controlul Debalţevo). Este chiar un aspect moral pentru noi. Acesta este un teritoriu intern" al «republicii populare» Doneţk, a subliniat Puşilin, în timp ce armata ucraineană susţinea contrariul şi afirma că, în conformitate cu acordurile încheiate joia trecută la Minsk, Debalţevo intră sub controlul ucrainenilor.

În teren, situaţia s-a precipitat marţi. «Gara feroviară se află parţial sub controlul rebelilor, lupte intense se dau în centrul oraşului, de fapt se dau lupte pentru fiecare cartier, pentru fiecare stradă», a recunoscut reprezentantul Ministerului de Interne ale Ucrainei pentru regiunea Doneţk, într-o intervenţie în direct la televiziune. Potrivit acestuia, Consiliul municipal se află în continuare sub controlul trupelor guvernamentale.

În acelaşi timp, ministrul ucrainean de interne Vladimir Abroskin remarcase anterior că sediul poliţiei din Debalţevo a fost practic distrus.

Înaltul comandament pentru operaţiunea «antiteroristă» din estul Ucrainei declarase la ora locală 12.00 că nu are informaţii referitoare la preluarea de către rebeli a controlului asupra unei părţi din Debalţevo.

În acest context, aşa-numitul consilier militar al liderului «republicii populare» Doneţk, Valentin Motuzenko, a negat că armata ucraineană ar fi preluat sub controlul său şoseaua Artemovsk-Debalţevo şi a confirmat preluarea gării feroviare sub controlul parţial ar rebelilor, într-o declaraţie făcută pentru mass-media ruse.

NATO dispune de dovezi ale prezenţei militare a Rusiei în Ucraina

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, susţine că serviciile secrete ale ţărilor NATO dispun de "date documentate" privind prezenţa militară a Rusiei în estul Ucrainei, într-un interviu acordat la sfîrşitul săptămînii trecute postului de radio Kommersant FM, citat de agenţia de presă TASS.

Potrivit lui Stoltenberg, rebelii nu ar fi reuşit să obţină acele succese pe care le înregistrează astăzi în teren fără sprijinul Rusiei.

«Sursele noastre de informaţii ne oferă date documentate privind prezenţa militară a Rusiei în estul Ucrainei», a insistat Stoltenberg, referindu-se la date din surse independente, jurnalişti independenţi, informaţii ale unor ONG-uri, «care ne comunică date despre militarii ruşi ucişi în Ucraina».

În plus, a declarat el, «OSCE furnizează informaţii despre tehnica militară desfăşurată de Rusia în estul Ucrainei». «Este greu de crezut că separatiştii o pot mînui independent, este clar că acolo sînt specialişti ruşi care îi ajută să exploateze aceste sisteme complexe», a adăugat Stoltenberg. Cu toate acestea, secretarul general al NATO nu a putut să ofere date concrete în acest sens.

«NATO nu caută o confruntare cu Rusia. Noi încercăm să stabilim un parteneriat constructiv, dar nu putem compromite principiile care stau la baza securităţii noastre. Rusia trebuie să respecte regulile, trebuie să respecte suveranitatea tuturor naţiunilor», a evidenţiat şeful Alianţei Nord-Atlantice, întrebat fiind despre iniţiativa unor ţării membre ale Organizaţiei care au propus recent suspendarea Actului fondator Rusia-NATO, «îngheţat» în acest moment.

Evocînd relaţiile constructive cu Rusia de-a lungul cîtorva decenii după încheierea Războiului Rece, Stoltenberg a reiterat: «Noi tindem în continuare spre acest tip de relaţii. Cum poţi lucra cu vecinii? Este necesar în primul rînd să respecţi graniţele».

Întrebat despre iminenţa unei acţiuni militare a Rusiei împotriva ţărilor baltice, ameninţare invocată tot mai des de oameni politici din aceste state, secretarul general al NATO a ţinut să sublinieze că «Alianţa Nord-Atlantică nu vede nicio ameninţare imediată la adresa statelor membre ale blocului nord-atlantic».

«Dar, în acelaşi timp, observăm o tendinţă cînd Rusia foloseşte forţa aşa cum a fost în cazul Georgiei, al Republicii Moldova, în Crimeea, în Ucraina. Evident, aceasta nu poate să nu ne îngrijoreze. De aceea, ne adaptăm forţele la mediul de securitate în schimbare, dorim să îmbunătăţim capacitate noastră de reacţie, pentru ca în viitor NATO să poată proteja toate statele membre ale Alianţei», a spus el.

Merkel, Putin şi Poroşenko au decis măsuri concrete privind accesul OSCE în Ucraina

Liderii german, rus şi ucrainean, respectiv Angela Merkel, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, au decis asupra unor "măsuri concrete" destinate să permită observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să monitorizeze respectarea încetării focului în teren în estul Ucrainei, a anunţat marţi Berlinul.

Aceste măsuri, care nu a fost detaliate, au fost convenite în cadrul unei discuţii telefonice purtate luni seara între cancelarul german şi cei doi şefi de stat.

"Referitor la Debalţevo", cei trei lideri «au convenit asupra unor măsuri concrete care să permită OSCE să monitorizeze situaţia din teren», în timp ce acordul de la Minsk prevede începerea retragerii armelor grele începînd cu marţi, 17 februarie, subliniază purtătorul de cuvînt al guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat.

Echipa de observatori OSCE însărcinată cu monitorizarea respectării armistiţiului nu a putut să ajungă la Debalţevo, din cauza ostilităţilor în desfăşurare, iar retragerea armamentului greu nu a început în cursul nopţii de luni spre marţi.

Responsabili ai guvernului de la Kiev şi rebelii proruşi se acuză reciproc de a fi la originea atacurilor care împiedică retragerea tancurilor, lansatoarelor de rachetă şi artileriei grele de pe linia frontului în estul Ucrainei.

Palatul Elysee indicase anterior că această problemă a fost în centrul unei convorbiri telefonice între preşedintele francez Francois Hollande, liderul rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel.

«Cancelarul Angela Merkel şi preşedintele ucrainean au făcut apel» la omologul lor rus Vladimir Putin «să-şi exercite influenţa asupra separatiştilor» proruşi «pentru ca ei să înceteze focul», a adăugat purtătorul de cuvînt menţionat.

«Acţiunile agresive ale Rusiei şi declaraţiile separatiştilor proruşi sprijiniţi de Moscova pun în pericol armistiţiul intrat în vigoare recent şi retragerea planificată a armamentului greu», menţionează la rîndul său, într-un comunicat, Departamentul de Stat al SUA.

Misiunea OSCE în estul Ucrainei a indicat luni că armistiţiul este în general respectat, cu excepţia unor atacuri separate, referindu-se la o serie de incidente produse în Lugansk, Doneţk, Severodoneţk şi Debalţevo.

Sursa: Agerpres