Estorcare de surse financiare europene

Orice plagiat este ruşinos, dar cînd plagiatorul este un cadru didactic cu un post responsabil acest viciu devine strigător la cer. Prim-prorectorul U.T.M., Petru Todos, a scos de sub tipar, în 2015, un suport de curs intitulat „Evaluarea impactului de mediu", unde pe verso foii de titlu, se specifică că acest suport a fost elaborat şi editat în cadrul proiectului TEMPUS 510952 „Crearea ciclului III de studii doctorale în Energii Regenerabile şi Tehnologii de Mediu" cu un buget de 786 242 mii euro!!! Prin urmare, acest suport de curs ar reprezenta munca unui colectiv condus de P. Todos asupra proiectului menţionat.

Ar fi binevenit un astfel de suport de curs, dar la o simplă evaluare a acestui suport observi că e un plagiat, inspirat în primul rînd din cartea „Evaluarea de mediu", editată în 2005, autori fiind A. Capcelea şi M. Cojocaru.

Problemele mediului ambiant sînt cele mai actuale probleme, deoarece ele influenţează direct viaţa vegetală, animală şi umană. Pentru confirmare, am decis să apelăm la cîţiva specialişti din domeniu de la Ministerul Mediului, pentru a-şi expune părerea despre acest suport de curs, care este destul de voluminos – 174 pagini format A4. Avizele prezentate de aceşti specialişti sînt toate negative dat fiind faptul că o mare parte din carte este o copie a unei cărţi mai vechi a d-lor A. Capcelea şi M. Cojocaru.

Iată ce scrie d-na Inga Podoroghin, şef secţie, Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor de la Ministerul Mediului:

1. Manualul prezentat este unul dezechilibrat, în care se conţin informaţii învechite şi care nu reflectă evoluţiile recente în domeniu. Acesta nu serveşte intereselor masteranzilor şi doctoranzilor, există suprapuneri de informaţie, este greu de înţeles chiar şi pentru practicanţii în domeniu, poartă un caracter ambiguu şi creează confuzie, necesită a fi redactat stilistic şi gramatical. Astfel, în manualul editat în 2015, se specifică:

a) se face referire la legislaţia naţională în domeniul EIM abrogată. Nu există nici o referinţă privind Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului!!! b) unele instrumente care nu se mai aplică la nivel global (de ex. pag.8: Agenda 21 a fost înlocuită cu ODM în 2005 şi SDM în 2015); c) directiva UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului din 1997, care a fost înlocuită din 2011, iar cea din 2011 fiind înlocuită în 2014; d) în mare parte, autorul s-a inspirat din cartea "Evaluarea de mediu" de A. Capcelea şi M. Cojocaru, din 2005, fără a ţine cont de evoluţiile din domeniu. Astfel, sistemul expertizei ecologice a suferit schimbări majore din ianuarie 2015. Manualul nu conţine nici un cuvînt despre noul sistem al expertizei ecologice; e) sînt o multitudine de greşeli gramaticale, de sens, stilistice, etc.

2. Totodată, se constată că manualul a fost „inspirat” din cîteva surse internaţionale. În procesul compilaţiei nu a fost asigurată coerenţa acestora. Informaţia utilizată din cărţile autorilor externi nu a fost redactată suficient pentru a reda un mesaj clar în limba română (aşa numită traducere "prin google"), astfel manualul conţine multe fraze şi expresii improprii limbii române. De asemenea, autorul a inclus din aceste surse multă informaţie de prisos care nu sînt adaptate la realităţile RM şi reflectă abordările Australiei sau Franţei.

3. Se constată că autorul nu utilizează corect terminologia din domeniu, recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Utilizarea terminologiei greşite induce în eroare studenţii şi face imposibilă înţelegerea cursului. Însăşi titlul suportului de curs conţine o definiţie inexistentă. Există "evaluarea impactului asupra mediului", "evaluarea strategică de mediu" şi "evaluarea de mediu". "Evaluarea impactului de mediu" nu se foloseşte în practică.Autorul confundă termenul "evaluarea impactului asupra mediului " şi "evaluarea de mediu". Expunerea, care se aplică pe tot parcursul manualului, precum că "evaluarea impactului asupra mediului " include şi "evaluarea strategică de mediu" este total greşită. Atît "evaluarea impactului asupra mediului " cît şi "evaluarea strategică de mediu" sînt 2 instrumente diferite ale "evaluării de mediu". EIM se aplică obiectelor care se construiesc, iar ESM se aplică documentelor de planificare strategică, atît la nivel naţional (elaborate de APC), cît şi cel local (elaborate de APL).Termenul "proiect de dezvoltare" nu este propriu domeniului, fiind utilizat termenul "proiect" în sensul lucrărilor de construcţii sau a altor instalaţii sau lucrări."Gălăgia traficului", termenul utilizat la pag.16, nu este propriu domeniului, fiind utilizat termenul "zgomot"."Renovabil" - nu există un astfel de cuvînt în DEX. În schimb corect ar fi "regenerabil".

4. Auditul ecologic nu se referă la evaluarea de mediu. Evaluarea impactului asupra mediului se aplică la o etapă iniţială, de planificare a construcţiei obiectului, pe cînd auditul se face la un obiect deja existent.

5. Autorul nu face diferenţă dintre cerinţele legislaţiei naţionale de EIM şi cele ale instituţiilor financiare internaţionale, cum este BERD, BEI, BM. Consider că accentul de bază în manual ar trebui să fie pus pe cadrul legal naţional. Procedurile băncilor să fie menţionate prin capitol aparte, sau să se prevadă expres că prin comparare sînt prezentate procedurile băncilor.

Concluzie: Se cere o abordare mai serioasă a autorilor faţă de documentul vizat. Acesta urmează a fi revizuit pentru a corecta expunerea, conţinutul şi structura sa. Astfel, structura trebuie să reflecte etapele efectuării EIM şi separat a ESM, metodele de efectuare a evaluării de mediu, explicarea clară a diferenţei între EIM, ESM şi expertiza ecologică de stat, diferenţierea cerinţelor naţionale privind E1M/ESM şi a celor aprobate la nivelul băncilor de dezvoltare (BM; BERD, BEI, etc.). Numai un manual revizuit, adaptat Ia realităţile Republicii Moldova, ar putea prezenta o valoare pentru noua generaţie de practicieni şi cercetători în domeniul evaluării de mediu.

Iată ce constată în avizul prezentat de d-na Dr. Tatiana Ţugui, manager Oficiul Prevenirea Poluării Mediului:

Analizînd conţinutul primelor capitole (cuvînt de salut, descrierea cursului etc.) ale suportului de curs "Evaluarea impactului de mediu", devine clar că autorul nu a luat în consideraţie prevederile legislaţiei noi elaborate în perioada 2013-2014 şi adoptate parţial în 2014, fiind în aplicare începînd cu 2015. Totodată, după o privire generală asupra suportului de curs "Evaluarea impactului asupra mediului", am constatat că autorul utilizează abordarea Legii privind expertiza ecologica şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nr.851 din 29.05.96, cînd evaluarea asupra mediului se efectua atît la obiecte planificate, iar politicile şi legislaţia în curs de elaborare era supusă expertizei ecologice de stat, ceea ce nu mai este aplicabil, după modificările aprobate în 2014. O dată cu aprobarea Legii nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului s-a introdus o divizare între "evaluarea strategică de mediu (ESM)" şi "evaluarea impactului asupra mediului (EIM)". Astfel procedura de EIM se aplică în procesul de evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice şi private sau al unor genuri de activitate planificate, iar ESM se aplică în procesul de dezvoltare a documentelor de planificare strategică. Prin urmare, cursul urmează a fi revăzut în contextul legislaţiei noi, pentru a exclude confuziile care pot apărea în cazul implementării procedurii de evaluare a impactului, conform Legii nr.86 din 29.05.2014, cît şi a proiectului de Lege privind evaluarea strategică de mediu, care este în proces de promovare în Parlament.

D-na Irina Punga, consultant Programe Drept AO EcoContact constată în avizul său următoarele:

În suportul de curs privind procesul de evaluare a impactului asupra mediului se operează cu legislaţie care deja nu mai este în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova, legi care sînt abrogate şi nu au nici un efect juridic. (ex. Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător Nr.851-XIU din 29.05.1996; Codul apelor al Republicii Moldova). Drept consecinţă, aspectele teoretico-practice ce ţin de Evaluarea Impactului asupra Mediului cît şi de expertiza ecologică, relevate în prezentul manual nu corespund legislaţiei în vigoare şi sînt depăşite, (ex. Potrivit legii privind evaluarea impactului asupra mediului, etapele EIM sînt altele decît cele menţionate în suportul de curs}. De asemenea se operează cu termeni diferiţi faţă de cei utilizaţi de către legiuitorul Republicii Moldova.(ex: în manual, una din etapele EIM este Documentarea, pe cînd legiuitorul utilizează noţiunea de Elaborarea Documentaţiei.

Dat fiind faptul că suportul de curs nu reflectă prevederile legale ale Legii Nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, au fost omise aspecte importante ce ţin de EIM care au fost prevăzute de legiuitor în legea nouă şi nu erau tratate în legea veche. (ex. Etapa prealabilă a evaluării impactului asupra mediului). Procesul privind expertiza ecologică de asemenea este analizat prin prisma Legii privind expertiza ecologica şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător Nr.851-XIII din 29.05.1996, care a fost abrogată şi nu mai este în vigoare. Nu există o distincţie clară dintre procesul de evaluare a impactului asupra mediului cu procesul de evaluare strategică de mediu. (ex. la sub.1.4 este menţionat că EIM se face inclusiv pentru politici, ceea ce nu corespunde realităţii. Pentru documente de politici se efectuează Evaluarea strategică de mediu). Textul suportului de curs conţine greşeli ortografice şi gramaticale. Totodată, în text se utilizează abrevieri care sînt neclare şi care nu corespund legislaţiei.(ex: REIM). De asemenea lipseşte lista dedicată abrevierilor care să ofere o claritate cititorului.

C. Codreanu, dr. conf. univ. U.T.M., a prezentat, de asemenea, un aviz în care constată următoarele:

1. Manualul prezentat conţine informaţii învechite şi eronate care nu reflectă evoluţiile actuale în domeniu. Lipsesc referinţele la Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Lege, care transpune parţial prevederile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

2. Terminologia utilizată de către autor în suportul de curs este una incorectă, care nu corespunde vocabularului de termeni în vigoare, recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional. Aceasta induce în eroare studenţii şi creează ambiguităţi şi incertitudini la înţelegerea cursului. Titlul suportului de curs este bazat pe o definiţie inexistentă, existente fiind „evaluarea impactului asupra mediului" şi „evaluarea de mediu".

3. Suportul de curs nu conţine nici o referinţă la standardele europene din domeniu, cel puţin din subgrupa 13.020.30 „Evaluarea impactului asupra mediului" şi alte grupe conexe, deşi în conţinutul suportului există capitolul 14.2 „Normativele şi standardele ecologice".

4. Conţinutul a fost în mare parte „copiat" din cartea „Evaluarea de mediu" de A. Capcelea şi M. Cojocaru, ediţia 2005, fără a efectua modificările necesare, atît din punct de vedere al evoluţiilor parvenite în domeniu cît şi din punct de vedere al dreptului de autor a sursei menţionate. Se urmăreşte o identitate totală (90%) a paragrafelor şi capitolelor din sursa menţionată (a se vedea tabelul anexat).

5. Autorul induce în eroare cititorul, afirmînd că auditul ecologic se referă la evaluarea de mediu, pe cînd toate auditurile se efectuează asupra unor obiecte deja existente.

6. Suportul de curs este plin de greşeli gramaticale şi de sens, în multe cuvinte lipsesc semnele diacritice, erorile gramaticale se întîlnesc şi în denumirile capitolelor: a) „Summetul Planetar de la Rio", „băncile de ajutorare", „băncile de împrumut", „organismele intra-naţionale", „Comisiei Mondiale de Mediu şi Dezvoltarea" (pag.8); b) „Declaraţiile impactului de mediu-documentaţia", „expunerea sumară non-tehnică", „declaraţia/documentarea metodelor", „declaraţia sumară a problemelor cheie", „Programul de monitorizare", „fundalul dezvoltării" - nu corespund prevederilor LEIM privind conţinutul Raportului de mediu (pag.10); c) în „Evaluarea strategică a mediului ambiant (ESMA) din pag.11 urmează o expunere neclară care induce în eroare. Nu este arătată diferenţa între EIM şi ESM.

Concluzie: se cere o revizuire completă a conţinutului acestui manual, versiunea prezentă se cere a fi retrasă din biblioteci pentru a nu duce în eroare cititorul. Numai un manual revizuit, neplagiat şi adaptat la condiţiile Republicii Moldova şi care urmăreşte scopul instruirii corecte conform programului ar putea prezenta o valoare pentru noua generaţie de specialişti în domeniul evaluării de mediu. Practic, în toate aceste avize se reflectă multitudinea de greşeli gramaticale comise de autor, ceea ce îl dezonorează complet în calitate de cadru didactic. Toate aceste gafe comise de P. Todos la elaborarea suportului de curs ar putut fi evitate dacă dînsul ar fi apelat la specialiştii din domeniu care muncesc în cadrul Universităţii Tehnice, printre ei fiind fraţii Ion şi Iacob Bumbu - doctori habilitaţi, profesori, cît şi alţi colegi de la catedra Ecotehnie, Management Ecologic şi Inginerie a apelor „UNESCO-COUSTO", care trebuiau mobilizaţi şi în calitate de coautori ori ca recenzenţi. Prof. Todos, însă, i-a ignorat complet. Mai mult ca atît, ca recenzent figurează d-na prof. univ. L. Bugaian, care este străină, ca specialist, de domeniul mediului. În carte se fac trimiteri doar la 2 surse internaţionale şi una naţională – cartea menţionată a d-lor A. Capcelea şi M. Cojocaru.

Acest autor, în ghilimele, P. Todos, nu aminteşte absolut deloc despre cele 4 volume din colecţia „Managementul ecologic” ale d-lui A. Capcelea editate în 2013. Nu a consultat terminologia ecologică din Enciclopedia Mediului Ambiant, cu un volum de 836 p., editată de acad. Ion Dedin în 2014. Reieşind din cele expuse mai sus, putem constata că acest suport de curs nu poate fi folosit de cei cărora li se adresează pe motiv că nu contribuie în nici un fel la pregătirea profesională a tinerei generaţiei. În consecinţă, insist ca acest suport de curs a lui P. Todos cu un tiraj de 300 exemplare să fie ridicat urgent din bibliotecile unde a fost repartizat, iar plagiatorul să suporte personal cheltuielile de editare, banii fiind restituiţi pentru realizarea a altor proiecte importante pe linia ERASMUS+.

În acelaşi timp, cred că ar fi cazul ca organele competente să analizeze atent proiectul TEMPUS 510952 „Crearea ciclului III de studii doctorale în Energii Regenerabile şi Tehnologii de Mediu”, în cadrul căruia a fost elaborat şi editat plagiatul de mai sus, proiect finanţat cu sute de mii de euro. Ar fi cazul să fie analizate şi alte proiecte internaţionale elaborate anterior de acest P. Todos, care nu au adus nici un folos societăţii, ci, dimpotrivă, au adus mai multe daune. Acest fapt poate fi echivalat cu delapidarea şi furtul din fondurile externe europene. Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent modificarea şi completarea unor prevederi ale Codului Penal în domeniul politicilor anticorupţie, care stabilesc sancţiuni penale pentru utilizarea contrar destinaţiei, obţinerea frauduloasă sau delapidarea mijloacelor din fondurile externe, acordate Republicii Moldova pentru implementarea programelor şi proiectelor socio-economice.

Constantin CODREANU,
doctor în ştiinţe tehnice, conf. univ., preşedintele Comitetelor Tehnice TC-08 din cadrul MDRC, TC39 şi TC-45 din cadrul INS