Cîți oameni au murit din cauza pandemiei covid-19? Răspunsul depinde atît de datele disponibile, cît și de modul în care definiți termenul „pentru că”. Mulți oameni care mor în timp ce sunt infectați cu SARS-CoV-2 nu sunt niciodată testați pentru această boală și nu introduc totalurile oficiale. Dimpotrivă, unii oameni ale căror decese au fost atribuite covid-19 au avut alte afecțiuni care ar fi putut oricum să-și fi încheiat viața într-un interval de timp similar. Și ce se întîmplă cu persoanele care au murit din cauze care pot fi prevenite în timpul pandemiei, deoarece spitalele pline de pacienți cu covid-19 nu le-au putut trata? Dacă astfel de cazuri se numără, acestea trebuie compensate de decese care nu au avut loc, dar care ar avea în perioade normale, cum ar fi cele cauzate de gripă sau poluarea aerului.

În loc să încerce să facă distincția între tipurile de decese, abordarea The Economist doreşte să le numere pe toate. Metoda standard de urmărire a modificărilor mortalității totale este „excesul de decese”. Acest număr reprezintă decalajul dintre numărul de oameni care au murit într-o anumită regiune într-o anumită perioadă de timp, indiferent de cauză, și cîte decese s-ar fi așteptat dacă nu s-ar fi produs o anumită circumstanță (cum ar fi un dezastru natural sau un focar de boală). Deși numărul oficial de decese cauzate de covid-19 este acum de 4,5 milioane, cea mai bună estimare a noastră este că valoarea reală este de 15,2 milioane de oameni. Am constatat că există o șansă de 95% ca adevărata valoare să se situeze între 9,3 și 18,1 milioane de decese suplimentare.

Motivul pentru care putem furniza doar o estimare aproximativă, cu o gamă largă de incertitudini înconjurătoare, este că calcularea excesului de decese pentru întreaga lume este complexă și imprecisă. Inclusiv statistici publicate de unități subnaționale, cum ar fi provincii sau orașe, printre cele 156 de țări ale lumii cu cel puțin 1 milion de oameni, am reușit să obținem date despre mortalitatea totală de la doar 84. Unele dintre aceste locuri își actualizează cifrele în mod regulat; alții le-au publicat o singură dată.

Pentru a completa aceste goluri în înțelegerea noastră a pandemiei, The Economist a construit un model de învățare automată, care estimează excesul de decese pentru fiecare țară în fiecare zi de la începutul pandemiei. Se bazează atît pe datele oficiale privind excesul de mortalitate, cît și pe mai mult de 100 de alți indicatori statistici. Calculele noastre finale utilizează numerele oficiale de decese excedentare ale guvernelor ori de cîte ori și oriunde sunt disponibile, precum și estimările modelului în toate celelalte cazuri. Puteți citi metodologia noastră aici și puteți inspecta toate codurile, datele și modelele noastre aici.

În graficele efectuate de The Economist puteți explora numerele noastre fie pentru întreaga lume, fie defalcate pe regiuni. Modelul nostru oferă o gamă (intervalul colorat) și o estimare centrală (linia). Cu cît sunt disponibile mai puține date într-o anumită țară, cu atît putem fi mai puțin siguri cu privire la numărul excesului de decese care au avut loc acolo și, astfel, cu cît intervalul nostru de încredere devine mai larg.

Estimările regionale sunt agregări ale cifrelor noastre pentru țări individuale. Diferențele dintre țări în ceea ce privește amploarea și frecvența testării pentru SARS-CoV-2 – care, împreună cu severitatea pandemiei, determină numărul oficial de decese covid-19 – pot fi vaste. Datele privind excesul de decese sunt esențiale pentru a face comparații între țări. În cazurile în care ratele de deces au scăzut sub normele lor pre-pandemice – deoarece covid-19 a pretins relativ puține victime, în timp ce modificările stilului de viață au scăzut numărul de alte cauze precum gripa – acest număr este negativ.

Aceste date arată clar că covid-19 a dus la moartea mult mai multor persoane decît sugerează statisticile oficiale (vezi briefingul nostru). Măsurate prin excesul de decese ca pondere a populației, multe dintre țările cele mai afectate ale lumii se află în America Latină. Deși bilanțul oficial al morții din Rusia sugerează că statul și-a protejat bine cetățenii, numărul mortalității totale implică faptul că de fapt a fost lovită destul de greu de covid-19. În mod similar, estimăm că numărul morților din India este de fapt de milioane, mai degrabă decît de sute de mii. La celălalt capăt al tabelului, o mînă de țări au avut de fapt mai puțini oameni care au murit în timpul pandemiei decît în ​​anii precedenți.

Deși statisticile privind excesul de decese reprezintă cea mai cuprinzătoare măsură a costului uman al covid-19, acestea sunt doar vag legate de numărul de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2. Deoarece virusul este mult mai mortal pentru persoanele în vîrstă decît în ​​rîndul tinerilor, numărul de morți este puternic influențat de structura de vîrstă a populației unei țări. Menținînd alți factori constanți, este nevoie de un număr mai mic de infecții pentru a produce un număr dat de exces de decese în locurile în care o mulțime de oameni au vîrsta peste 65 de ani decît în ​​cele în care relativ puțini oameni sunt vulnerabili. Drept urmare, datele privind excesul de decese pot fi utilizate doar ca un bun indicator al răspîndirii covid-19 numai dacă țineți cont și de demografie.

Cele două hărți de mai sus afișează unele dintre implicațiile acestei relații. Primul arată excesul de decese ca parte din populația fiecărei țări în vîrstă de cel puțin 65 de ani, un ghid foarte simplu pentru cît de mult se poate răspîndi covid-19. Al doilea descrie o estimare a ponderii persoanelor din fiecare țară care au fost infectate. Pentru a-l calcula, împărțim excesul total de decese ale unei țări la un risc de infecție-fatalitate ajustat în funcție de context: șansa ca o persoană selectată din populația țării la întîmplare să moară după ce a luat covid-19, asumînd tratament medical la standardele lumii bogate. Cu cît populația unei țări este mai tînără, cu atît această probabilitate devine mai mică.

Această estimare este extrem de dură. Nu ia în considerare nici variația între țări în ceea ce privește înclinația membrilor anumitor grupuri demografice de a se infecta, nici diferențele în prevalența afecțiunilor medicale subiacente care cresc vulnerabilitatea la covid-19. Deoarece un tratament medical bun este mai greu de găsit în țările sărace, acesta supraestimează numărul de cazuri în astfel de locuri. În unele țări, acest lucru dă o estimare a infecțiilor totale care depășesc populația unei țări – un scenariu care este teoretic posibil, deoarece se produc reinfectări, dar este destul de puțin probabil.

De asemenea, această metodă nu încorporează date despre vaccinări, care au scăzut brusc rata infecției-fatalitate în 2021 în multe țări. Și îi lipsesc informații despre prevalența noilor variante de SARS-CoV-2, cum ar fi Alpha și Delta, care pot avea un grad diferit de virulență față de tulpina originală. În ciuda tuturor acestor avertismente, această abordare oferă cel puțin un punct de plecare pentru a estima cîte persoane au luat virusul care nu depinde de capriciile programelor de testare.

Există două moduri principale prin care calculele noastre în exces de decese ar putea denatura realitatea. Primul este că se bazează pe presupunerea că numerele de mortalitate în exces publicate oficial sunt corecte. Avînd în vedere perturbarea pe care a provocat-o covid-19, este plauzibil ca unele Guverne să fi schimbat modul în care compilează date despre decesele totale în timpul pandemiei. Acest lucru ne-ar putea determina să publicăm cifre incorecte pentru țările în cauză. De asemenea, ar putea introduce erori în estimările pe care modelul nostru le produce pentru toate celelalte țări.

În al doilea rînd, deoarece majoritatea țărilor care raportează excesul de decese sunt bogate sau cu venituri medii, cea mai mare parte a datelor utilizate pentru instruirea modelului nostru provin din astfel de locuri. Modelele pe care modelul le detectează în aceste zone ar putea fi astfel un ghid inexact pentru dinamica pandemiei în țările sărace. O avertizare similară se aplică estimărilor noastre pentru țările care au suferit o mulțime de decese în exces din alte motive decît pandemia, cum ar fi războiul sau dezastrele naturale.