Cine a dezbinat Republica Moldova

Deznădejdea, presimţirea alarmantă de aşteptare din zi în zi a unor explozii sociale, provocate de naţionaliştii proromâni, dominau obştea moldovenească în a doua jumătate a anului 1990. Statul Moldovenesc parcurgea o perioadă extrem de periculoasă. Ieşirile ohlocratice aţîţate de radicalii naţionalişti din FPM M.Druc, I.Hadîrcă, T.Panţîru, S.Mocanu, Gh.Ghimpu, Al.Arseni, An.Şalaru, C.Tănase ş.a. au provocat scindarea Parlamentului. În urma numeroaselor insultări, maltratări şi chiar lovituri în ochii indiferenţi ai miliţiei, deputaţii din raioanele din stînga Nistrului au părăsit (22.05.1990) Parlamentul.

La 6 mai 1990formaţiuni iredentiste de pe ambele maluri ale Prutului au organizat manifestarea «Podul de flori», dominată de «ideea unirii».

În scopul «întemeierii primului instrument, prin intermediul căruia să poată fi întreprinse acţiuni publice în vederea accelerării procesului istoric de reîntregire naţională a României», «parlamentari din Basarabia» şi «parlamentari din România» au grămădit «Consiliul naţional al unirii», adunătură urmărind prefacerea Republicii Moldova în «provincie românească».Primii «unitori basarabeni» s-au înscris M.Druc şi M.Ghimpu...

Ce trebuia să facă populaţia raioanelor moldoveneşti din stînga Nistrului şi din sudul republicii, văzîndu-se primejduită de a fi înglobată (pardon, «unită») în «România Mare?!». Văzînd că aceste acţiuni publice antistatale antimoldoveneşti nu sînt sancţionate în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu sînt calificate respectiv de conducerea republicii?!

Curios, cum ar reacţiona conducerea României, securitatea românească, parchetul românesc, dacă la Cluj «parlamentari ardeleni» şi «parlamentari din Ungaria» ar înfiinţa un «Consiliu naţional a unirii Transilvaniei cu Ungaria», aşa cum a fost 1000 de ani?!

Curios, cum califică inimosul jurist I.Dron «Chemările lui M.Ghimpu la răsturnarea sau schimbarea ocîrmuirii de stat...». Părerea lui N.Misail nu ne interesează, erudiţia domniei sale rămînîd încremenită la nivelul unei publicaţii cu zgardă...

Declaraţia Suveranităţii - act fundamental de afirmare a Statului Moldovenesc contemporan

La 23 iunie 1990, ora 10. Sovietul Suprem al Republicii Moldova «fiind conştient de responsabilitatea istorică pentru DESTINUL MOLDOVEI CE ARE ISTORIE, CULTURĂ ŞI TRADIŢII MILENARE; exprimînd voinţa poporului, a proclamat solemn:

Republica Moldova - succesoare a Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate

la 2.12.1917, a Republicii Moldoveneşti proclamate la 2.08.1940 - este un stat suveran. Suveranitatea Republicii Moldova este condiţia firească şi necesară a existenţei statalităţii moldoveneşti...

...Frontierele Republicii Moldova pot fi schimbate numai pe baza acordurilor reciproce dintre Republica Moldova şi alte state suverane în corespundere cu voinţa poporului, adevărul istoric şi luînd în consideraţie normele dreptului internaţional general recunoscute...

Declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova (proclamată prin Hotărîrea Sovietului Suprem al Republicii Moldova № 148-XII din 23 iunie 1990) serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii a Republicii Moldova...».

Tragem nădejde că dl. I.Dron, jurist nu numai inimos, ci şi profesionist, va observa şi va recunoaşte, că majoritatea covîrşitoare a principiilor, formulate în Declaraţia suveranităţii sînt transpuse în Constituţia Republicii Moldova. Domnia sa, şi alţi jurişti oneşti, va observa că în comparaţie cu Declaraţia Suveranităţii, cu Constituţia Republicii Moldova, Declaraţia de independenţă din 1991 este un amalgam românesc de afirmaţii eronate, anticonstituţionale, de aberaţii rupte din «istoria falsă a românilor».

Întru traducerea în viaţa a principiilor acestui act politico-juridic fundamental pentru dăinuirea Statului Moldovenesc – Declaraţia Suveranităţii nimeni - n-a făcut nimic. Actul de confirmare a Moldovei – stat suveran este făţiş desconsiderat, împins în anonimat. Mai mult.

Suveranitatea – «condiţia firească şi necesară a existenţei statalităţii moldoveneşti» a fost anulată chiar în ziua proclamării ei!

Negarea suveranităţii Republicii Moldova

La 23 iunie 1990, ora 11, Sovietul Suprem al Moldovei suverane (preşedinte M.Snegur) prin Hotărîrea № 149-XII «aprobă avizul Comisiei cu privire la aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune...», aviz în care e scris negru pe alb: «RSS Moldovenească a fost proclamată în mod nelegitim la 2 august 1940...» (Pactul Molotov – Ribbentrop... Chişinău, 1991. P. 119).

Aşadar, «la 23 iunie 1990, ora 10 Sovietul Suprem prin Hotărîrea № 148-XII, proclamă solemn Republica Moldova – succesoare a Republicii Democratice Moldoveneşti proclamate la 2.12.1917, a Republicii Moldoveneşti proclamate la 2.08.1940 – stat suveran, ce are istorie, cultură şi tradiţii milenare».

Iar la ora 11 (23 iunie 1990) Sovietul Suprem al Moldovei (suverane la ora 10) prin Hotărîrea № 149-XII şterge «istoria, cultura şi tradiţiile milenare» ale statalităţii Moldoveneşti, declară «nelegitimă Republica Moldovenească», moştenitoarea de drept a Ţării Moldovei.

Întru îndeplinirea Hotărîrii Sovietului Suprem № 149-XII din 23.06.1990, ora 11, care a aprobat negarea existenţei Republicii Moldova, Congresul II al FPM (lider M.Druc, I.Hadîrcă, M.Ghimpu, An.Şalaru, T.Panţîru, Al.Arseni ş.a.) a adoptat la 30.06. – 1.07.1990 cîteva rezoluţii imperative:

-        au rebotezat Statul Moldovenesc, poreclindu-l Republică Românească, «teritoriu ocupat»;

-        au negat existenţa etnonimului moldoveni, cerînd Parlamentului să-i poreclească pe fondatorii Moldovei «români»;

-        au cerut ca glotonimul limba moldovenească să fie înlocuit cu «limba românească»;

Astfel, numai la o săptămînă de la proclamarea Declaraţiei suveranităţii, FPM, hăţuind Sovietul Suprem,

-        nega legitimitatea Republicii Moldova,

-        nega suveranitatea teritoriului naţional-istoric al Moldovei,

-        anula dreptul moldovenilor la conştiinţă naţională şi lingvistică,

-        desconsidera purtătorul suveranităţii naţionale – poporul moldovenesc.

Acţiunile subminatorii ale FPM legiferate de Sovietul Suprem au tensionat la limită atmosfera interetnică. Procuratura Generală constata (1.08.1990): «amploarea pătrunderii învrăjbirii naţionale în viaţa cotidiană şi în sistemul învăţămîntului...».

(va urma)

Vasile STATI, candidat în ştiinţe filologice, doctor în ştiinţe istorice, profesor la catedra de filologie moldovenească a Universităţii de Stat Nistrene