Agenţia spaţială americană NASA a dezvăluit primele imagini cu cel mai mare eşantion colectat vreodată în spaţiu de pe un asteroid, precum şi primele analize ale compoziţiei acestuia, aşteptate cu nerăbdare de oameni de ştiinţă din întreaga lume, transmite AFP.

Asteroidul Bennu conţine apă şi carbon, aşa cum sperau oamenii de ştiinţă, a anunţat miercuri NASA, care a dezvăluit totodată primele imagini cu praful şi bucăţile înnegrite ce compun cel mai mare eşantion prelevat vreodată de pe un asteroid şi adus apoi pe Terra, informează AFP.

„Moleculele de apă şi carbon sînt exact genul de materie pe care ne doream să îl găsim. Acestea sînt elemente cruciale în formarea propriei noastre planete şi ne vor ajuta să determinăm originea elementelor care ar fi putut duce la apariţia vieţii”, a declarat în cadrul unui eveniment organizat la Houston administratorul NASA, Bill Nelson.

Misiunea Osiris-Rex a prelevat acest eşantion în 2020 de pe asteroidul Bennu, iar capsula care conţinea preţioasa încărcătură a revenit cu succes pe Pămînt în urmă cu puţin peste două săptămîni, aterizînd în deşertul american.

De atunci, procesul meticulos de deschidere a capsulei a avut loc într-o cameră etanşă de la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston. Operaţiunea a rezervat deja cîteva surprize.

„Există atît de mult material încît ne ia mai mult timp decît ne aşteptam ca să-l recuperăm”, a declarat omul de ştiinţă Christopher Snead de la NASA. Aceasta este însă „cea mai mică problemă pe care o putem avea”, a adăugat el într-un comunicat.

Înainte de aterizarea capsulei, agenţia spaţială americană a estimat că a reuşit să colecteze aproximativ 250 de grame de material de pe asteroidul Bennu - mult mai mult decît s-a colectat în timpul a două misiuni japoneze precedente, pe alţi asteroizi.

NASA, pentru care o astfel de manevră a reprezentat o premieră, va trebui să confirme această estimare miercuri în cadrul unui eveniment public, apoi la o conferinţă de presă.

Însă ecourile de pînă în prezent nu ar putea fi mai pozitive. Materialul a fost găsit „din abundenţă” chiar şi în afara compartimentului de colectare, după cum a explicat Christopher Snead.

Eşantionul este analizat folosind microscopia electronică de baleiaj, difracţia de raze X şi măsurători în infraroşu.

Analizele ar trebui să facă posibile obţinerea unui inventar al mineralelor observate şi determinarea proporţiei acestora. Oamenii de ştiinţă estimează, în special, că Bennu ar conţine minerale hidratate.

Studiul asteroizilor ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea Sistemului Solar şi modul în care Pămîntul a devenit locuibil.

Asteroizi precum Bennu ar fi putut aduce pe Pămînt compuşii care au permis ulterior apariţia vieţii, consideră unii oameni de ştiinţă.

Mare parte din eşantion va fi păstrată pentru a fi studiată de generaţiile viitoare, cu instrumente noi, mai eficiente, şi pentru a răspunde la noi întrebări ştiinţifice. La fel ca şi în cazul rocilor selenare aduse pe Pămînt de pe Lună în timpul programului Apollo.

Analiza asteroidului Bennu s-ar putea dovedi utilă şi în viitor. Există un risc mic (o probabilitate de 1 la 2.700) ca asteroidul să lovească Pămîntul în 2182, o coliziune care ar fi catastrofală. Astfel, cunoaşterea exactă a compoziţiei asteroidului ar putea ajuta, dacă într-o zi se va dovedi necesar, la calcularea impactului necesar pentru a-i devia traiectoria.

Sursa: digi24.ro