Ori de cîte ori vorbim despre politică, armată, economie sau chiar sport, Germania reprezintă un etalon pentru toată lumea. Dar, oare, cîți dintre noi știm de unde vine denumirea de „german” pe care o folosim aproape zilnic în diverse conversații, indiferent de context sau de tema abordată?

Cuvîntul „Germania/german” provine din limba latină și a fost folosit de Împăratul roman Iulius Cezar în lucrarea sa „Note despre războiul galic”, în care vorbește despre popoarele care locuiau în partea de Est a fluviului Rin și pe care avea să le invadeze în Primăvara anului 55 î. Hr. Cuvîntul „german” fusese adoptat de Iulius Cezar dintr-un termen galic și ar fi însemnat „vecin”.

În vorbirea curentă, pentru a face referire la locuitorii Germaniei, folosim deseori cuvîntul „neamț”. Acesta provine din vocabularul limbilor slave, în care cuvîntul „neamț” are semnificația de „mut”. De altfel, așa îi numeau slavii pe germani din cauză că nu le înțelegeau limba.

Cel mai elocvent exemplu ni-l oferă limba poloneză, care este limbă de origine slavă. Pentru Germania, polonezii folosesc cuvîntul Niemcy (se pronunță niemțî). Se poate observa cu ușurință asemănarea dintre cele două cuvinte, explicația fiind că sunt cuvinte înrudite.