Prim-ministrul estonian Kaja Kallas este cel mai recent nume care apare pe lista de persoane căutate de Justiția din Rusia. Ce obiectiv are Moscova, care a dat în urmărire 160 de lideri est-europeni?

Ce este această listă de persoane căutate?

Lista este o bază de date oficială a Ministerului de Interne de la Moscova, disponibilă pe site-ul acestei instituții. Pe această listă sunt înscrise persoanele suspectate că s-au sustras Justiției ruse. Ministerul nu precizează criteriile utilizate pentru întocmirea listei pe care în prezent figurează 96.752 de persoane căutate pentru infracțiuni penale.

Sunt și cetățeni non-ruși pe lista persoanelor căutate?

Sute de străini sunt trecuți în acest document rusesc – în principal soldați ucraineni și soldați din Legiunea Internațională a Forțelor Armate ale Ucrainei. Alți 160 de oameni politici, parlamentari și funcționari publici din Europa de Est se regăsesc pe listă. Ei provin din Estonia, Lituania, Letonia, Polonia și Ucraina.

Printre cele mai cunoscute nume se numără premierul estonian Kaja Kallas, secretarul de stat estonian Taimar Peterkop și ministrul lituanian al Culturii, Simonas Kairys.

Care sunt acuzațiile care li se aduc acestora?

"Acte de ostilitate împotriva patrimoniului istoric al Rusiei" este unul dintre motivele oficiale ale avizului de căutare. După ce Rusia a invadat Ucraina, Parlamentul leton a votat în favoarea demolării tuturor monumentelor din epoca sovietică rămase în țară. Aceste monumente sunt dedicate Marelui Război Patriotic, așa cum este cunoscut în Rusia cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pentru Ministerul rus de Interne, gestul letonilor este suficient pentru a-i pune pe lista celor căutați pe toți parlamentarii care, în Mai 2022, au votat în favoarea demolării. Printre acești 83 de parlamentari apare și fostul ministru de Interne Maria Golubeva.

Lituania, pe de altă parte, a început să demoleze monumente sovietice încă din 1990. În 2022, au fost înlăturate ultimele monumente rămase. Estonia a demolat și ea un monument sovietic – un gest care a stîrnit proteste izolate în rîndul acestei populații baltice.

Rusia a criticat dur deciziile: "Războiul împotriva istoriei noastre comune și îndepărtarea monumentelor celor care au salvat Europa de fascism sunt în mod evident monstruoase", a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Însă diferendul privind monumentele nu este singurul motiv pentru care cineva se poate trezi pe lista persoanelor căutate de Rusia. Președintele Vladimir Putin a criticat în repetate rînduri Letonia și Estonia pentru modul în care își tratează minoritățile vorbitoare de limbă rusă.

Cele două state baltice au întors complet spatele limbii ruse, învățămîntul fiind acum oferit doar în limbile naționale respective. Mai mult, persoanele care posedă pașaport rusesc și care sunt dornice să continue să locuiască în Letonia vor trebui să demonstreze că știu limba letonă pînă cel tîrziu anul viitor. În caz contrar, riscă să fie expulzate, chiar și în cazul în care și-au petrecut întreaga viață în Letonia.

La ce consecințe se pot aștepta persoanele căutate?

Atîta timp cît oamenii trecuți pe listă nu pun piciorul în Rusia, avizul de căutare nu are consecințe. Cu toate acestea, în Federația Rusă, persoanele căutate riscă să fie arestate și să facă obiectul unor proceduri penale pentru "activități infracționale".

Servește lista intereselor politice interne?

Da. În perspectiva alegerilor prezidențiale din Martie, Putin dorește să arate că îi reprezintă și îi apără pe toți rușii, nu numai în interiorul Rusiei, ci și în afara granițelor sale. Șeful Kremlinului vrea să se poziționeze ca un președinte puternic, capabil să ia decizii. În acest scop el pune în joc și relațiile bilaterale deja tensionate cu statele baltice.

Apoi, lista vine să completeze imaginea unei Europe ostile, care sprijină puternic Ucraina, o țară aflată în război cu Rusia. În special șeful Guvernului estonian promovează cu vehemență noi livrări de arme și un sprijin sporit pentru Ucraina.

Jennifer Pahlke, Deutsche Welle