Basna sau mitul «romînilor majoritari»

«O istoriografie profesionistă, – ne povaţuieşte L.Boia, – este scutită, în genere, de «excese elementare», precum falsurile şi fabulaţiile pure». – Istorie şi mit... P. 102. Dar, cînd vine vorba de Moldova şi moldoveni, operele sale lasă impresia că autorul, involuntar sau, poate, premeditat, plăteşte tribut denaturărilor. Dînsul, cu stăruinţă, nu o dată ne îndreaptă atenţia asupra unui adevăr vechi, larg cunoscut, anume asupra «Faptului, explicabil prin istorie: cele două principate, Moldova şi Valahia, deşi dependente de Imperiul Otoman, şi-au păstrat de-a lungul secolelor individualitatea distinctă». – În jurul marii uniri... În altă carte: «pînă în plin secol al XIX-lea – şi pînă astăzi! – moldovenii îşi spun moldoveni şi nu "romîni"» (Istorie şi mit...) etc.

Pe de altă parte, dînsul cu aceeaşi stăruinţă insistă asupra scorniturii despre «romînii majoritari în Basarabia re-unită». – În jurul marii uniri... 2017. P. 86. Cu doi ani mai înainte L.Boia declara: «În momentul anexării la Rusia (1812) populaţia Basarabiei era alcătuită în mare majoritate (?!) din "romîni"»... – Cum s-a romînizat Romînia... 2015. P. 48 – 49. Mistificarea cu «romînii» pestetot «majoritari» se repetă îndărătnic în: Romînia ţară de frontieră... (2002), Istorie şi mit... (2011), De ce este Romînia altfel?.. (2013)...

Repetarea braşoavelor despre «romînii (chiar absolut) majoritari» în toate «provinciile re-unite» (curios: cînd au fost «unite»?!) urmăreşte un scop naţionalist afişat: afirmarea «naţiunii general romîne», ca drept etnic al îngăimării «marii uniri». Afacerea este spusă fără înconjur: «Sudarea naţiunii romîne a fost uşurată prin faptul că în toate regiunile (inclusiv «Basarabia»!) romînii erau majoritari». – Declară pe şleau L.Boia (Istorie şi mit... 2012. P. 29).

Declaraţia este lipsită de orice temei. «Romînii» erau, cică, «majoritari» în ciuda realităţii general cunoscute şi confirmate, inclusiv de L.Boia (Istorie şi mit... P. 234), că pînă pe la sfîrşitul veacului XIX în Dobrogea nu existau «romîni»! Precum nu existau «romîni» nici în Moldova la 1812, nici la 1862, nici la 1918! În «Basarabia», cum a demonstrat Gh.Adamescu, nu existau «romîni» nici la 1930! Se năpustiseră aici, în Basarabia, în 1918 doar puhoaie de borfaşi romîni regăţeni, aventurieri politici romîneşti şi ocupanţi romîni – 4 divizii cu efectiv dublu... La 1862 nici în Valahia/Muntenia nu prea erau «romîni» (Vezi Convenţia de la Paris din 19.08.1858)....

L.Boia încalcă propriul avertisment privind situaţia etnică din Dobrogea: «Pentru a nu cădea în eroare cercetătorul trebuie să fie vigilent. Să ştie că cei care figurează drept «turci» nu sînt defel «turci...», şi nici «romîni»... (Cum s-a romînizat Romînia. P. 14). Prevenirea trebuie respectată cu o şi mai mare stricteţe în raport cu moldoveni. Cercetătorul trebuie să fie vigilent, să ştie că cei care figurează în toată «scriitura romînească» drept «romîni» nu sînt defel «romîni» în marea lor majoritate, ci MOLDOVENI – realitate istorică, etnică certificată general, scris documentar din secolul XIV pînă astăzi nu numai în Moldova, ci şi în Europa! Excepţie: Romînia. Căci rromînul este deştepţi!

Poreclirea moldovenilor, băgarea lor în «romîni» este o şmecherie savantlîcos – politico-romînească de falsificare grosolană a realităţilor etnoistorice moldoveneşti, de dispreţuire arogantă a sistemului de cunoştinţe la nivel european.

Ignorînd sfidător realităţile, mărturiile documentare, concluziile savanţilor, actele internaţionale (Protocolul de la Paris din 28.10.1920 n-a fost ratificat de Japonia, n-a fost recunoscut de SUA şi de URSS), L.Boia scrie apăsat: «Oricît s-ar fi contestat în detaliu trasarea graniţelor (la Conferinţa de la Paris din 1919 – 1921), cert este (?!) că provinciile (re)unite aveau o majoritate (?) romînească» (??). – Romînia ţară de frontieră a Europei, 2002. P. 88.

Născocirea «romînilor majoritari» în «Basarabia» la 1812 L.Boia o repetă şi la 2015 (Cum s-a romînizat Romînia). Şi aici istoricul romîn încalcă propria povaţă: «Trebuie să ştim despre ce vorbim/scriem...» Să nu prezentăm bîrfele ideologice, prejudecăţile drept adevăr curat (Istorie şi mit... P. 30).

«În contextul politicii de rusificare în Basarabia, – afirmă L.Boia, – potrivit Recensămîntului din 1897 din 1 936 000 de locuitori «romîni basarabeni» (?) erau 47,6% şi vreo 8% de ruşi». După socotelile imaginare ale istoricilor din Bucureşti, «populaţia romînească» (??) în «Basarabia» a ajuns la 56%! (În jurul marii uniri... P. 50 – 51). În închipuirea înfierbîntată a istoricilor romîni hoarde de ruşi fioroşi, alcătuind de-a lungul a 85 de ani doar 8% din populaţie, au reuşit – să te cruceşti! – să reducă moldovenii majoritari de la 86 la 47% şi chiar să-i prefacă în rromîni – 56% «majoritate absolută»! (Cum s-a romînizat Romînia. P. 49). Cum menţiona cronicarul: tot mai bine ştiu cei de pe locu...

«Ruşii n-au contestat niciodată moldovenitatea Basarabiei»

Istoricul moldovan Ştefan Ciobanu, cercetător harnic al realităţilor istorice, etnoculturale moldoveneşti sub ruşi, a demonstrat: Moldova dintre Prut şi Nistru «din timpurile cele mai îndepărtate este locuită de o populaţie supranumită moldoveni... Ea alcătuieşte partea cea mai importantă a populaţiei din «Basarabia», majoritatea sa zdrobitoare... Autorităţile şi savanţii ruşi nu au contestat niciodată CARACTERUL MOLDOVENESC AL "BASARABIEI"». – Şt.Ciobanu. Basarabia. Populaţia, istoria, cultura, 1992. P. 18. (Reamintim: «Termenul generic «romîn» cunoaşte o afirmare progresivă în a doua jumătate a secolului XIX». După 1862! – Istorie şi mit în conştiinţa romînească, 2011. P. 295).

În «prima scriere oficială a Basarabiei» P.Svinin, scriitor şi demnitar rus, constata la 1816: «Locuitorii autohtoni ai acestei regiuni sînt moldoveni... Ei vorbesc limba moldovenească...» – Şt.Ciobanu. Op. cit. P. 19.

«Primul Recensămînt oficial al Basarabiei făcut în 1817 a stabilit că în ţinut trăiau, aproximativ, 482 630 de locuitori, dintre care 419 240 (86%) s-au declarat moldoveni, alături de 30 000 (6,5%) ruteni, 19 130 (4,2%) evrei, 6 000 (1,5%) lipoveni ş.a.». – Şt.Ciobanu. Op. cit. p. 24 – 25.

Fostul viceguvernator F.Vighel, împărţind ţinutul Pruto-Nistrean în două părţi, scria în 1823: «În prima parte a acestei regiuni trăiesc exclusiv moldoveni băştinaşi; în a doua, în Bugeac, întîlnim ruşi, bulgari, poloni, nemţi... Ar rezulta că moldovenii sînt în majoritate faţă de celelalte naţionalităţi...». – Şt.Ciobanu. Op. cit.; şi în altă lucrare: Al.Boldur. Basarabia în relaţiile romîno-ruse, 2017. P. 83.

În «cea mai importantă dintre lucrările cercetătorului rus A.Zaşciuc», consacrată Basarabiei anilor 1812 – 1862, Materiale privind geografia şi statistica Rusiei. Oblastea Basarabiei, 2 vol. (Petersburg, 1862) se constată: «Moldovenii formează majoritatea populaţiei, aproximativ 3/4 din cifra totală. Moldovenii locuiesc de foarte mult timp în regiunile centrale şi nordice ale Basarabiei. Ei pot fi consideraţi aborigenii acestor regiuni» (Şt.Ciobanu. Op. cit. P. 20; Al.Boldur. Op. cit. P. 83). «Întreaga operă monumentală a lui A.Zaşciuc, marcată de un caracter obiectiv şi perfect ştiinţific (pentru anii 1812 – 1861)... furnizează următoarele cifre: moldoveni 600 000 (66,4%)..., ruşi 20 000 (2,1%)». – Şt.Ciobanu. Op. cit. P. 20, 41.

Culegerea Statistica militară alcătuită în 1871 sub conducerea general-maiorului K.Obrucev prezintă pentru Basarabia anilor 1861 – 1871 date etnodemografice ce corelează cu cele ale lui A.Zaşciuc: moldoveni 692 000 (67,4%), ruşi (slavi) – 162 252 (15,8%)... – Al.Boldur. Op. cit. P. 83.

În anul 1834, cînd valahii/muntenii încă nu ştiau că vor fi «romîni», în Germania, la Francfurt pe Main, a apărut o carte a unui vraci neamţ, care a practicat cîţiva ani în Moldova din stînga Prutului: I.H.Zucker. Scrisă cu multă bunăvoinţă, cartea conţine capitolele Moldovenii şi Limba moldovenească – glotonim la auzul căruia învăţaţilor diletanţi romîni li se străpezesc dinţii...

«Primele date statistice, mai mult sau mai puţin precise, datează de la 1897 şi sînt fixate în urma Recensămîntului general al populaţiei. Potrivit acestei totalizări, componenţa populaţiei din «Basarabia» era următoarea: moldoveni 920 919 (47,58% din populaţie – 1 935 412), velicoruşi (ruşi) – 155 774... «Centrul Basarabiei este locuit de o masă densă de moldoveni. În judeţele nordice şi sudice, ca şi în alte oraşe, cifra populaţiei moldovene este însă egală cu cea a populaţiei alogene». – Constata istoricul moldovan Alexandru Boldur în cartea Basarabia şi relaţiile romîno-ruse, apărută în 1927, în al nouălea an de de ocupaţie romînească a Basarabiei. În culegerea sa Basarabia. Populaţia, istoria... alt istoric moldovan tare romînizat Şt.Ciobanu i-a prefăcut pe moldovenii din Recensămîntul rusesc din 1897 în «rromîni»...

(va urma)

Vasile STATI