Acest porumbel a căzut într-un coș de fum și a murit. Abia 40 de ani mai tîrziu, cineva avea să descopere că purta la picior un mesaj secret din Al Doilea Război Mondial, pe care nu reușise niciodată să-l livreze.

În 1982, David Martin renova un vechi coș de fum al casei sale din satul Bletchingley, în sudul Angliei. În timp ce îndepărta molozul, au început să cadă cîteva oase mici. Printre ele se afla și piciorul unui porumbel, de care era încă prinsă o capsulă roșie.

În interior se afla o hîrtie extrem de subțire, pe care scria „Pigeon Service”. Mesajul nu conținea nume de locuri, instrucțiuni sau informații ușor de înțeles. Era alcătuit din 27 de grupuri a cîte cinci litere aparent fără nicio logică. Destinatarul era trecut drept „X02”, iar la final apărea semnătura unei persoane identificată doar ca „Sjt W Stot”.

Pe document mai figurau două coduri de identificare care aparțineau organizației britanice ce înregistra porumbeii voiajori. Unul dintre ele era, cel mai probabil, al păsării găsite în coșul de fum, iar celălalt ar fi putut aparține unui al doilea porumbel trimis cu o copie a aceluiași mesaj.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a folosit aproximativ 250.000 de porumbei mesageri. Aceștia transportau informații atunci cînd comunicațiile radio erau imposibile, nesigure sau riscau să dezvăluie poziția trupelor. Porumbeii erau duși pe front cu avioane, nave sau vehicule militare, apoi erau eliberați pentru a se întoarce la porumbarul în care fuseseră crescuți, avînd mesajul prins de picior.

Drumul lor era extrem de periculos. Trebuiau să traverseze marea, să înfrunte furtuni, focuri de armă și chiar păsări de pradă antrenate să îi doboare.

De-a lungul anilor s-a spus că porumbelul descoperit la Bletchingley ar fi fost lansat din Normandia, după Debarcarea din 1944, și că transporta informații despre pozițiile armatei germane. Totuși, niciuna dintre aceste teorii nu a fost demonstrată.

Mesajul nu conține o dată lizibilă, iar identitatea expeditorului, semnificația codului „X02” și unitatea militară implicată rămîn necunoscute. Nici motivul pentru care porumbelul a ajuns în coșul de fum nu a putut fi stabilit. Poate s-a rătăcit, poate era epuizat sau poate a căzut accidental.

În 2012, descoperirea a atras atenția presei din întreaga lume și a ajuns în mîinile specialiștilor de la GCHQ, serviciul britanic de informații și criptografie. Problema nu era lipsa unor computere suficient de puternice, ci faptul că mesajul fusese criptat cu un sistem bazat pe cărți de coduri și chei folosite o singură dată. Fără acele documente, șirul de litere poate avea nenumărate interpretări, iar nimeni nu poate demonstra care este cea corectă.

Criptografi amatori au susținut că au descifrat mesajul, însă niciuna dintre variante nu a putut fi confirmată de experții britanici.

Este posibil ca informațiile transportate de porumbel să nu mai fi avut nicio valoare în momentul în care acesta a murit. La fel de posibil este ca al doilea porumbel, trimis cu o copie a mesajului, să fi ajuns cu bine la destinație, iar misiunea să fi fost îndeplinită fără ca cineva să afle vreodată că unul dintre mesageri dispăruse.

Timp de aproape patru decenii, porumbelul a rămas ascuns în coșul de fum al unei case locuite, cu mesajul încă sigilat. În cele din urmă, și-a „livrat” încărcătura. Însă era prea tîrziu pentru război, iar secretul pe care îl purta a rămas imposibil de descifrat, deoarece singura cheie care l-ar fi putut dezvălui fusese, cel mai probabil, distrusă cu zeci de ani înainte.

Sursa: Atlas Geografic