Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, Sîmbătă, că Vaticanul ar putea fi locul de desfăşurare a discuţiilor de pace Rusia-Ucraina, ţinînd cont de oferta mai veche a Sfîntului Scaun, după ce Papa Leon al XIV-lea a promis să depună personal „toate eforturile” pentru a contribui la încheierea războiului, relatează AP, transmite News.Ro.

Vorbind cu reporterii la Roma înainte de întîlnirea cu cardinalul Matteo Zuppi, omul de legătură al Vaticanului cu privire la Ucraina, Rubio a declarat că va discuta despre modalităţile potenţiale prin care Vaticanul ar putea ajuta, ”statutul discuţiilor, actualizările de după ziua de ieri (Vineri) şi calea de urmat”.

Întrebat dacă Vaticanul ar putea fi un intermediar pentru pace, Rubio a răspuns: ”Nu l-aş numi intermediar, dar este cu siguranţă, cred că este un loc în care ambele părţi s-ar simţi confortabil să meargă”. ”Aşa că vom vorbi despre toate acestea şi, evident, vom fi întotdeauna recunoscători Vaticanului pentru dorinţa de a juca acest rol constructiv şi pozitiv”, a declarat Rubio, care s-a întîlnit Sîmbătă şi cu secretarul de stat şi ministrul de Externe al Vaticanului.

Vaticanul are o tradiţie de neutralitate diplomatică şi şi-a oferit mult timp serviciile şi spaţiile pentru a încerca să faciliteze negocierile, dar s-a văzut marginalizat în timpul războiului care a început la 24 Februarie 2022.

Papa Francisc, care ocazional a iritat atît Kievul, cît şi Moscova cu comentariile sale, i-a încredinţat lui Zuppi mandatul de a încerca să caute căi de pace. Dar mandatul părea să se limiteze la facilitarea returnării copiilor ucraineni luaţi de Rusia, iar Sfîntul Scaun a reuşit, de asemenea, să medieze unele schimburi de prizonieri.

În timpul întîlnirii lor la Ambasada SUA din Roma, Rubio i-a mulţumit lui Zuppi pentru rolul umanitar al Vaticanului, citînd în special schimburile de prizonieri şi returnarea copiilor ucraineni. Rubio ”a subliniat importanţa continuării colaborării sub noua conducere a Papei Leon al XIV-lea”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce.

Leon, care a devenit primul Papă american din istorie la 8 Mai, a preluat apelul lui Francisc pentru pace în Ucraina în prima sa binecuvîntare de Duminică la prînz în calitate de Papă. El a făcut apel la toate părţile să facă tot posibilul pentru a ajunge la „o pace autentică, justă şi durabilă”.

Papa Leon, care în calitate de episcop în Peru a numit războiul Rusiei o „invazie imperialistă”, a promis în această săptămînă că va depune personal „toate eforturile pentru ca această pace să prevaleze”.

Într-un discurs adresat catolicilor de rit oriental, inclusiv Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, Leon a implorat părţile beligerante să se întîlnească şi să negocieze.

„Sfîntul Scaun este întotdeauna gata să ajute la aducerea duşmanilor împreună, faţă în faţă, pentru a vorbi unii cu alţii, astfel încît popoarele de pretutindeni să poată găsi din nou speranţa şi să-şi recapete demnitatea pe care o merită, demnitatea păcii”, a spus el.

Secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, a repetat oferta Vaticanului de a servi drept loc pentru discuţii directe, spunînd că eşecul negocierilor de la Istanbul de a ajunge la o încetare a focului în această săptămînă a fost „tragic”.

„Am sperat că ar putea începe un proces, lent, dar pozitiv, spre o soluţie paşnică la conflict”, a declarat Parolin în marja unei conferinţe. ”Dar, în schimb, ne-am întors la început”.

Întrebat concret ce ar presupune o astfel de ofertă, Parolin a spus că Vaticanul ar putea servi drept loc pentru o întîlnire directă între cele două părţi.

„Unul dintre obiective ar fi să se ajungă la acest lucru, ca măcar să discute. Vom vedea ce se va întîmpla. Este o ofertă privind un loc”, a spus el. ”Am spus întotdeauna, repetat, celor două părţi că suntem la dispoziţia dumneavoastră, cu toată discreţia necesară”, a spus Parolin.

Vaticanul a obţinut ceea ce a fost probabil cea mai mare realizare diplomatică a pontificatului lui Francisc, cînd a facilitat discuţiile dintre Statele Unite şi Cuba în 2014, care au dus la reluarea relaţiilor diplomatice.

De asemenea, Sfîntul Scaun a găzduit adesea iniţiative diplomatice mult mai puţin secrete, cum ar fi reuniunea liderilor rivali din Sudanul de Sud în 2019. Întîlnirea a fost făcută celebră de imaginea lui Francisc aplecîndu-se să le sărute picioarele pentru a-i ruga să facă pace.

Poate cea mai importantă iniţiativă diplomatică a Sfîntului Scaun a avut loc în timpul crizei rachetelor cubaneze, cînd, în Toamna anului 1962, premierul sovietic Nikita Hruşciov a ordonat desfăşurarea secretă de rachete nucleare în Cuba, care au fost detectate în curînd de avioanele spion ale SUA.

În timp ce Administraţia Kennedy se gîndea la răspunsul său, cu ameninţarea unui război nuclear iminent, Papa Ioan al XXIII-lea a pledat pentru pace într-un discurs public la radio, într-un discurs adresat ambasadorilor Vaticanului şi, de asemenea, le-a scris în privat lui Kennedy şi Hruşciov, făcînd apel la dragostea lor faţă de poporul lor pentru a se retrage.

Mulţi istorici au atribuit apelurilor lui Ioan al XXIII-lea faptului că au ajutat ambele părţi să se îndepărteze de pragul războiului nuclear.