Mănăstirea Peukovounogiatrissas din Grecia ascunde un secret de-a dreptul înfricoșător. Aflată în regiunea Keratea, la cîțiva kilometri de Atena, acest loc, care ar fi trebuit să fie unul de reculegere sufletească, a fost scena unor fapte de-a dreptul abominabile în care și-au pierdut viața nu mai puțin de 177 de persoane.

În centrul acțiunii este maica stareță Mariam Soulakiotis cunoscută și sub denumirea de Femeia Rasputin. În 11 ani aceasta a ucis, direct sau ca urmare a poruncilor sale, 177 de oameni.

Cum s-a ajuns la acest masacru?!

Maica era adeptă a unei secte apărute la începutul secolului XX în Biserica Ortodoxă și anume Mișcarea Stilistă. Sunt mai multe denumiri care par să îi acomodeze, dar în fapt lucrurile se rezumă la următorul aspect – reformele apărute în Bisericile Ortodoxe, inclusiv în cea elenă, cu privire la modificarea/îndreptarea calendarului Iulian, rămas în urmă cu aproximativ 13 zile în acea perioada, au dus la o  puternică rezistență din partea unor călugări și episcopi.   

Biserica Greacă a decis modificarea calendarului în 1924, dar cum aceasta nu este condusă de un Patriarh, ci de un Arhiepiscop, decizia nu a putut fi impusă tuturor episcopilor. Iar din una dintre facțiunile acestui Stil Vechi făcea parte și episcopul Matei (Karpathakis) al/din Besthena. Acesta împreună cu maica Mariam Soulakiotis au fondat mănăstirea în 1927. După moartea acestuia, maica a devenit stareță și și-a pus în practică planul diabolic. Faptul că făcea partea dintr-o secte religioasă o exonera pe maica stareță de un control direct al superiorilor pe cale bisericească, iar statul laic elen, ca și în alte cazuri, nu intervine direct decît atunci cînd sunt dovezi calare de fapte antisociale.

Cum se desfășurau crimele?

În mănăstirea Peukovounogiatrissas condusă de maica stareță  între 1939 -1951 erau aduși zeci de copii bolnavi de tuberculoză. Ea considera că sunt demonizați și că trebuie să respecte cu strictețe asceza și regulile dure impuse de regimul sectei și, din păcate, la ordinele acesteia, 150 de copii și tineri au murit.

Pe de altă parte Mariam Soulakiotis viza și femeile înstărite, în special văduvele. Aceasta le încuraja inițial să se alăture mănăstirii a cărui maică stareță era și după ce își donau averea, Soulakiotis le tortura și apoi le ucidea. Puternica personalitate a femeii a făcut ca nimeni să nu ia contact cu lumea din afara mănăstirii pentru a povesti ce se întîmplă între zidurile bisericești. La momentul arestării, maica avea peste numeroase proprietăți în Grecia și „aur și bijuterii în valoare de mii de lire sterline”.

Oamenii legii au primit numeroase plîngeri  de la rudele celor care intrau în mănăstire precum și legate de strigăte de durere care veneau din interiorul mănăstirii. Autoritățile au descoperit zeci de oameni ținuți în condiții inumane. Intervenția a fost dificilă pentru că nimeni nu recunoștea ce se întîmpla de fapt în „paradisul fără păcat”, așa cum era denumită mănăstirea.

Cea mai des menționată cifră a crimelor lui Mariam Soulakiotis este cea de 27 de crime. Se consideră că moartea celor 150 de tineri și copii provine din neglijență și nu a fost premeditată. Arestările făcute în Noiembrie 1950 au fost numeroase. Multe dintre călugărițele bătrîne au fost de asemenea încarcerate pentru complicitate la crimă.

Autoritățile elene au condamnat-o pe Soulakiotis în Februarie 1951 la închisoare pe viață. Maica stareță a murit după gratii doi ani mai tîrziu. La momentul procesului, femeia nu a recunoscut nici o crimă și a numit acuzele ca fiind „acțiuni satanice”.

Și mai tragic este faptul că în interiorul comunității Mariam Soulakiotis a fost sanctificată, iar azi este venerate ca Sfînta Mariam.