Foto: Tatiana Savva, autorul raportului. Foto - Infotag

Amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (CC) a depășit suma de 2 miliarde lei în prima jumătate a anului 2015. Auditurile au scos la suprafață atît probleme tehnice și operaționale în activitatea instituțiilor auditate, dar și lacune ale cadrului legislativ, care nu permit o administrare eficientă ale acestora. În același timp, instituțiile publice vizate, de cele mai multe ori, sînt reticente în a se reforma, principalul motor de schimbare fiind presiunea partenerilor străini de dezvoltare. Constatările aparțin unui raport de sinteză publicat de Expert-Grup.

Pe parcursul primului semestru al anului 2015, Curtea de Conturi a publicat 14 rapoarte de audit. Dintre acestea, 9 rapoarte au evaluat cît de performante sînt instituțiile care gestionează banii publici și cît de bine corespund politicile existente și programele de dezvoltare de mediu, agricultură, educație, asistență socială cu obiectivele de dezvoltare ale țării. În premieră, patru rapoarte s-au axat pe efectele reformelor efectuate în domeniul protecției sociale, biocombustibililor, educației tehnic-profesionale, protecția concurenței. Astfel, în cele mai multe cazuri, politicile promovate în aceste domenii sînt depășite și fragmentare, nu sînt fundamentate și nu au o analiză a resurselor financiare necesare pentru implementarea lor. Mai mult, planificarea defectuoasă bugetară și incapacitatea Ministerelor de a aloca banii publici conform priorităților de finanțare pune în pericol implementarea reformelor în derulare.

În domeniul învățămîntului vocațional tehnic (VET), s-a constatat că standardele de finanțare a instruirii unui elev în sistemul VET menționate în strategiile de cheltuieli în educație nu corespund realității, Ministerul Educației neavînd standarde de finanțare ale instituțiilor pentru ca acestea să ofere servicii de calitate beneficiarului. La rîndul său, Ministerul Finanțelor acordă bani acestui sector în baza cheltuielilor executate în ultimii ani, și nu în baza necesităților, așa cum ar fi corect din punct de vedere al eficienței.

În domeniul acordării ajutoarelor sociale, rapoartele Curții de Conturi au relevat faptul că deși au fost instituite mecanisme de monitorizare, evaluare și control ale procesului de acordare a ajutoarelor sociale, obiectivele și indicatorii predefiniți în cadrul anumitor proiecte nu au atins rezultatele scontate, situație ce a condiționat amînare acordării mijloacelor creditare în valoare de 7 milioane dolari SUA. În plus, din cauza gestiunii ineficiente a banilor în acest proiect nu au fost realizate un și de acțiuni vitale pentru succesul proiectului.

În ceea ce privește executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în 2014, aceste procese sînt segmentate și nu sînt evaluate deloc de părțile responsabile. Totodată, dacă instituțiile vizate în rapoartele de audit anuale (BASS, FOAM) ar fi îndeplinit recomandările Curții de Conturi din rapoartele anterioare, ar fi putut fi evitate crize de tipul incapacitatea de oferire a serviciilor de către instituțiile medicale, lipsa medicamentelor, cu care se confruntă în acest moment sistemul de sănătate .

Rapoartele Curții de Conturi au analizat și activitatea Consiliului Concurenței și au constatat mari lacune în activitatea și eficiența acesteia. Deși bunele practici recomandă evaluarea mediului concurențial din perspectiva identificării barierelor sectoriale, Consiliul Concurenței nu a realizat o așa evaluare. În plus, s-a constatat că această instituție achită anual pentru chirie aproape 5 milioane lei pentru un spațiu care poate acomoda 117 angajați, cînd de facto activează doar 52.

Ce ține activitatea reprezentanților Guvernului în consiliile companiilor de stat, s-a sesizat o rată mare de absenteism a acestora la ședințele consiliilor companiilor respective. La Banca de Economii, 32% din ședințe nu a fost frecventate de nici un reprezentant Ministerului Finanțelor, iar la Franzeluța, în cazul a 43,5% din ședințe. De asemenea, s-a constatat că la unele companii sporurile salariale nu au corespuns cu performanțele financiare înregistrate de acestea. În cazul Moldtelecom, unde profitul s-a diminuat în anul 2014 față de anul 2011 de la 202,2 milioane lei pînă la 62,8 milioane lei, venitul mediu lunar al membrilor consiliului societății s-a majorat cu 2,5 mii lei comparativ cu anul 2011.