Ce spune CREIERUL scanat al unui CRIMINAL

În viitorul apropiat instanţele de judecată se vor putea pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unui suspect în urma examinării unor imagini scanate ale creierului acestuia, conform unui material publicat de LiveScience.com.

Tehnologiile de imagistică cerebrală au evoluat rapid pînă la punctul de la care este posibil să fie identificat, spre exemplu, ce obiect a fost furat de o anumită persoană, pornind de la examinarea activităţii neuronale a respectivei persoane, după cum subliniază specialiştii.

Vinovăţia sau nevinovăţia

Rezonanţa magnetică funcţională (fMRI) este una dintre aceste tehnologii care promit că vor putea stabili vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane. Această tehnologie urmăreşte schimbările în fluxul sanguin care indică părţile active din creier.

Acest subiect a fost abordat în urmă cu cîteva zilele de către o comisie de experţi, cu ocazia World Science Festival. Discuţiile comisiei s-au axat pe subiectul documentarului intitulat "Brains on Trial with Alan Alda", documentar care  prezentat de actorul Alan Alda ("M*A*S*H*").

I se spune să „fure”

Într-un clip extras din documentar, Alda participă la un experiment fMRI. Actorului i se spune să "fure" un obiect – un inel sau un ceas – dintr-un sertar, fără să le spună cercetătorilor ce a ales. Apoi Alan Alda este supus unei scanări fMRI unde i se cere să mintă cu privire la obiectul furat. De aici oamenii de ştiinţă îşi pot da seama care este obiectul cu adevărat furat de actor, pentru că în momentul în care a minţit activitatea cerebrală din anumite părţi ale creierului s-a modificat, fapt care l-a trădat.

O singură dată

„Folosind astfel de tehnologii imagistice, oamenii de ştiinţă pot detecta atunci cînd o persoană minte cu o acurateţe plasată, în prezent, între 70% şi 80%”, a declarat Anthony Wagner, membru al comisiei, psiholog şi neurolog la Universitatea Stanford.
Conform lui Wagner, „în alte studii, a fost suficient ca subiectul supus examinării imagistice să privească o singură dată o anumită imagine (spre exemplu scena unei crime), iar dacă imaginea este una familiară i se va activa o anumită regiune cerebrală”. O problemă în utilizarea tehnicilor fMRI ca probe în justiţie este că sistemul nervos central poate prezenta caracteristici similare şi dacă suspectul doar îşi imaginează că ar fi comis respectiva infracţiune.

Problema de ordin moral

Scanarea creierului unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni ridică şi problema de ordin moral cu privire la dreptul respectivei persoane la intimitate. "Ce tipuri de drepturi constituţionale sau de altă natură poate avea o persoană, astfel încît să împiedice poliţia să-i scaneze creierul?", se întreabă Nita Farahany, profesor de drept la Duke University din Durham. "Nu există nimic de acest fel care să ne poată proteja în cazul în care suntem suspecţi într-un caz de crimă, spre exemplu", a mai adăugat el.

Complet răspunzătoare

După cum subliniază specialiştii, în pofida nivelului deocamdată destul de scăzut de acurateţe, de maxim 80%, acest sistem s-ar putea dovedi mai bun în anumite cazuri.
Progresul neurologiei poate oferi şi o fereastră spre creierul criminalilor şi al celor din grupurile de risc pentru comiterea de infracţiuni. Sistemul american de justiţie, şi nu numai acest sistem, consideră persoanele de peste 18 ani drept majore şi complet răspunzătoare pentru faptele lor. Studiile indică însă faptul că în mod normal creierul unei persoane continuă să se dezvolte şi dincolo de vîrsta de 20 de ani, iar părţile implicate în controlul impulsurilor nu se maturizează pînă în jurul vîrstei de 25 de ani.

Roxana Roseti