- Discurs rostit la Forumul Internaţional „Perspectiva economică eurasiatică” de la Sankt-Petersburg -

Cunoaştem bine cu toţii că guvernarea de la Chişinău promovează o politică prooccidentală clar conturată şi speră să semneze în cel mai apropiat timp Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Totuşi, nu cred că din cauza actualilor guvernanţi, Moldova ar putea să fie trecută cu vederea atunci cînd se poartă discuţii vizavi de perspectivele proiectului Eurasiatic şi a Spaţiului Economic Unic.

Există cîţiva factori care vor contribui la reorientarea vectorului geopolitic al Moldovei de la Uniunea Europeană spre Uniunea Vamală. Voi puncta principalele premise pentru o astfel de modificare de curs.

În primul rînd, în Moldova majoritatea cetăţenilor manifestă viziuni proruseşti şi pledează pentru aderarea ţării noastre la Uniunea Vamală. În ţara noastră sprijinul faţă de proiectul de integrare euro-asiatică este într-o continuă creştere. Încă în noiembrie, 2011, rezultatele unui sondaj de opinie, efectuat de către „Barometrul opiniei publice” a înregistrat rezultate neaşteptate. Potrivit acestora, dacă ar fi să se aleagă între aderarea la Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, mai mult de 45 la sută dintre cetăţenii moldoveni ar prefera cea de-a doua variantă, şi anume vectorul estic. După cum atestă sondajele din anul 2012, numărul simpatizanţilor integrării euro-asiatice a crescut, depăşind reperul de 50% dintre cetăţeni. Cît priveşte cele mai recente sondaje din anul curent, indicele de susţinere a vectorului estic în societate constituie circa 60%. Astfel, în ultimii ani s-a produs o deplasare puternică a opţiunilor geopolitice ale locuitorilor Moldovei, ceea ce a condus la faptul că în prezent, vectorul estic a obţinut un fundament social şi electoral substanţial. Oamenii şi-au dat repede seama că integrarea euro-asiatică este o alternativă mult mai bună în raport cu integrarea europeană, care astăzi scade în popularitate.

În al doilea rînd, două regiuni ale Moldovei – Transnistria şi Găgăuzia au organizat pe teritoriile lor referendumuri, care au demonstrat dorinţa clară a locuitorilor acestora de apropiere cu Rusia şi integrare a Moldovei în Uniunea Vamală. Dacă Moldova doreşte să-şi păstreze integritatea teritorială şi stabilitatea socială, Chişinăul este pur şi simplu obligat să studieze în modul cel mai serios tendinţele din regiuni, să examineze sondajele de opinie şi să înţeleagă situaţia generală la scară regională.

În al treilea rînd, în toamna acestui an, în Moldova vor avea loc alegerile parlamentare ordinare. Există mari şanse ca puterea în stat să fie preluată de formaţiunile de orientare de stînga, inclusiv Partidul Socialiştilor, pe care-l reprezint. Datele sociologice, colectate în luna martie curent, indică asupra faptului că partidele de centru-stînga împreună cu socialiştii ar putea acumula circa 50 la sută din voturi. Ţinînd cont de tendinţele din societate, spre toamnă acest procent va cunoaşte o creştere semnificativă. Socialiştii deja desfăşoară în ţară campania naţională sub lozincile „Moldova are nevoie de Altceva” şi „Pentru Moldova în Uniunea Vamală”. Scopul acestei campanii rezidă în majorarea numărului de simpatizanţi ai vectorului estic.

În fine, în al patrulea rînd, unul dintre cei mai decisivi factori, care va contribui la modificarea cursului Moldovei de la Vest spre Est, este cel economic.

Trebuie să recunoaştem că Guvernul de la Chişinău beneficiază de o anumită loialitate din partea partenerilor occidentali, dar această loialitate nu s-a materializat şi sub forma unor avantaje economice reale pentru Republica Moldova. Din contră. Vă explic şi motivele. Voi aduce doar cîteva cifre drept exemplu.

Astfel, exporturile maximale de mere proaspete din Moldova spre UE în anul 2013 s-au cifrat la circa 3 mii tone. În acelaşi timp, au fost ignorate cu desăvîrşire declaraţiile Federaţiei Ruse cu privire la eventualele măsuri de protecţie a pieţei ţărilor Uniunii Vamale de reexporturile potenţiale prin teritoriul Moldovei prin intermediul introducerii unor taxe de import pentru exportatorii noştri. Tot în anul 2013, exporturile de mere din Moldova spre ţările CSI au constituit peste 180 mii tone. Prin urmare, după aplicarea barierelor din partea ţărilor Uniunii Vamale, merele moldoveneşti sau vor deveni totalmente necompetitive, sau exportatorii noştri vor rata un venit potenţial egal cu suma taxelor aplicate. Or, pe piaţa europeană noi iarăşi trebuie să achităm taxa din volumul de exporturi, ce depăşesc 20 mii tone.

Cît priveşte strugurii de masă, în anul 2012, exporturile spre UE s-au cifrat la 3,7 mii tone, cota fiind de 5 mii tone, exporturile spre ţările CSI – 26,3 mii tone. Apare întrebarea, ce ne facem cu „surplusurile” de 25 mii tone, apărute după semnarea Acordului, acestea la fel fiind obiectul barierelor tarifare? Într-o situaţie similară s-au pomenit tomatele moldoveneşti, cota pentru acestea fiind de 1 mie tone, prunele – 5 mii tone, sucul de struguri – 500 tone, carnea de pasăre – 600 tone, produsele lactate – 1700 tone şi multe alte poziţii.

În acest mod s-au creat nişte tendinţe aparent paradoxale. Cu cît mai mult ne apropiem de UE, cu atît mai puţine avantaje avem în urma acestui fapt. În situaţia dată, ar fi logic ca partenerii noştri europeni să sprijine Moldova în perioada complicată de după criză şi i-ar deschide propriile pieţe de desfacere. Ar fi un gest foarte mărinimos şi corect. Dar, se pare că partenerii noştri occidentali au faţă de noi alte planuri. Aceştia preferă să ghiftuiască ţara cu credite pentru consum, precum şi cu granturi pentru acoperirea deficitului bugetar.

În rezultatul acestui „sprijin”, datoria externă a Moldovei a crescut, în perioada anilor 2009-2014, cu peste 40%, depăşind 1,3 mlrd. dolari SUA. Încă un an-doi de aşa „sprijin”, şi Moldova se poate considera un pretendent real la varianta greacă de dezvoltare a economiei, cînd ţara nu este în stare să-şi achite datoriile, cînd toţi creditorii îi întorc spatele, iar populaţia devine „ţapul ispăşitor” al guvernării – sînt reduse salariile şi pensiile, sînt micşorate plăţile sociale. Şi aceste procese deja au început, preţurile deja au început să crească enorm.

A venit momentul să ne punem întrebarea privind logica acestui parteneriat. Oare aceasta constă în faptul ca Moldova prosperă de cîndva, sub conducerea înţeleaptă a consilierilor străini, să-şi piardă pieţele tradiţionale, fără a obţine ceva în schimb? Întreprinderile sînt distruse, deoarece cererea internă este insuficientă pentru susţinerea acestora, iar cererea externă este limitată. Ţara noastră se transformă într-o republică bananieră cu guvernanţi „de buzunar”, pe care-i poţi uşor manevra, ţinîndu-i pe frîuleţul „de granturi”. Bineînţeles, stăpînilor occidentali le este convenabil ca la cîrma ţării să fie nişte servitori politici, care ar executa docil toate indicaţiile preţioase din afara ţării.

Astfel, constatăm că sprijinul deschis pe care îl oferă unii parteneri occidentali Coaliţiei liberal-democrate din Moldova, nu este însoţit deocamdată şi de avantaje economice concrete pentru ţara noastră. Putem urmări doar cum, înainte de înfăptuirea unei colonizări economice totală, sîntem trataţi intens cu injecţii creditare, care ne fac tot mai dependenţi financiar de Occident. Acest lucru îl conştientizează deja şi locuitorii simpli ai ţării, acest lucru îl înţeleg fermierii noştri, reprezentanţii sferei de afaceri, experţii. Elementul economic devine tot mai decisiv în consolidarea viziunilor pro-estice în rîndul celor mai diverse categorii ale populaţiei Moldovei.

În paralel, coaliţia de guvernare întreprinde acţiuni sistematice pentru degradarea relaţiilor cu ţările CSI şi Rusia. Unii deputaţi din Parlament, reprezentanți ai partidelor de guvernare, propun interzicerea transmiterii ştirilor TV ruseşti, tot mai răsunătoare devin apelurile de ieşire din CSI şi, concomitent, de aderare la NATO.

În acest context, ţin să exprim o rugăminte din partea a sute şi sute de mii de cetăţeni simpli ai Moldovei. Guvernarea îşi face jocurile cu Europa, soluţionîndu-şi în paralel problemele proprii. Totuşi, poporul Moldovei nu a încetat să considere Rusia şi poporul rus drept popor frăţesc. Acest lucru, la fel ca şi marcarea zilei de 9 Mai – Ziua Victoriei, nu poate fi anulat prin directive ale UE sau decrete neinteligente ale liberalilor-unionişti. Sute de mii de concetăţeni de-ai noştri muncesc conştiincios pe teritoriul Federaţiei Ruse. În ultimul timp, guvernarea pro-europeană speculează cu zvonuri despre posibilitatea organizării unor represalii faţă de aceştia, vorbind chiar şi despre nişte eventuale deportări. Ne dăm seama că perfecţionarea legislaţiei migraţioniste şi necesitatea de a face ordine în sfera respectivă impune mai multe măsuri, care ar putea avea efect şi asupra compatrioţilor noştri. Stimaţi colegi, locuind şi lucrînd în Rusia, concetățenii noştri îşi asigură existenţa proprie şi existenţa familiilor lor, rămase în Moldova. Dacă, în situaţia economică actuală, extrem de dificilă, aceşti oameni vor reveni în Patrie, majoritatea dintre ei nu vor avea un loc de muncă bine plătit, şi în perspectivă, mai multe familii se vor pomeni în pragul sărăciei. De aceea, stimaţi prieteni, vă rog să manifestaţi înţelegere faţă de concetăţenii noştri, ţinînd cont de istoria multiseculară de prietenie şi respect reciproc, care ne leagă. Chiar dacă actuala guvernare pro-europeană din Moldova nu are suficientă înţelepciune şi capacitate de a face tot posibilul pentru asigurarea drepturilor şi protejarea migranţilor noştri pe teritoriul Federaţiei Ruse, sper foarte mult că aceştia din urmă nu vor fi lăsaţi în voia sorţii şi vor avea posibilitatea să muncească liber, păstrîndu-şi demnitatea şi aducîndu-şi contribuţia atît la dezvoltarea economiei moldoveneşti, cît şi a celei ruseşti.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă guvernarea din Moldova a decis de una singură că doreşte în Europa, majoritatea cetăţenilor simpli preferă anume Uniunea Vamală şi cea Eurasiatică. Sînt convins că doar un referendum privind vectorul de politică externă trebuie să definitiveze direcția de dezvoltare a ţării. Coaliţia de guvernare se teme să organizeze un astfel de plebiscit, deoarece ştie prea bine, acelaşi lucru fiindu-i şoptit şi de curatorii săi americani şi europeni, că rezultatul unei consultări cu poporul va fi deplorabil pentru ei. Astfel, ca răspuns la iniţiativa socialiştilor de a lansa asemenea plebiscite în toată ţara, cei de la guvernare au interzis prin lege organizarea referendumurilor locale pe subiectul dat. În acelaşi timp, simţind dizgraţia, în care se află promotorii intereselor sale, adică actuala guvernare, precum şi situaţia tensionată din regiune, Occidentul accelerează semnarea tuturor acordurilor cu Moldova în speranţa de a o scoate pentru totdeauna din cîmpul de influenţă al ţărilor CSI, în primul rînd al Rusiei, precum şi al Uniunii Eurasiatice.

Cu toate acestea, tot mai multă lume îşi dă seama că următoarea putere în Moldova va fi de centru-stînga şi pro-rusească, venind în locul actualelor partide de guvernare de orientare pro-occidentală. Odată cu schimbarea în toamna acestui an a puterii legislative, ţara mea va putea, avînd deja alte roluri, alte drepturi şi alte personaje, să ia loc la mesele de negocieri pentru discutarea proceselor de integrare în spaţiul Eurasiatic şi Uniunea Vamală.

Sînt convins că următoarea guvernare de centru-stînga va organiza un referendum naţional, şi, în baza rezultatelor acestuia, care pot fi prevăzute deja acum, dat fiind că poporul doreşte să se pronunţe „Pentru Uniunea Eurasiatică”, va denunţa toate acordurile cu Uniunea Europeană, pe care guvernanţii actuali încearcă să le semneze la repezeală.

Deja ne pregătim pentru aceste evenimente. Aş vrea să menţionez că, în anul 2012, la Chişinău a fost creată „Foaia de parcurs euro-asiatică” – un proiect alcătuit din 8 paşi prealabili pentru realizarea ideii euro-asiatice. Aceşti paşi au fost elaboraţi cu participarea Institutului „Eurasia-Moldova”, fondat la Chişinău şi condus de ex-Prim-ministrul, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi. Atît în cadrul întrevederilor, cît şi în presă am făcut deja prezentarea acestei foi de parcurs, în care am însumat toate etapele de bază care ar asigura relansarea încrederii, a relaţiilor economice şi politice cu Rusia şi cu alte state din Uniunea Vamală.

Mă declar un adept fără rezerve al opiniei că Spaţiul Economic Unic are perspectivă. Şi aceasta este clar desluşită în acele proiecte care în prezent sînt realizate de mai multe ţări ale Comunităţii. A venit timpul să strîngem pietrele. Noi, socialiştii, sîntem încrezători că Moldova are locul său în aceste activităţi şi, mai devreme sau mai tîrziu, ţara noastră va completa rîndul ţărilor-membre ale Spaţiului Economic Unic.