Interviu IPN cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, la 26 de ani de Independență

- Republica Moldova împlinește 26 de ani de la declararea Independenței. Cum definiți această perioadă, ce a însemnat ea pentru cetățeanul Igor Dodon, pentru familia dumneavoastră?

- Această perioadă este deosebită în istoria poporului moldovenesc, deoarece am demonstrat că putem asigura continuitatea statalității noastre, care a început încă în secolul XIV. Am demonstrat în acești ani că păstrăm identitatea de moldoveni, avem capacitatea să edificăm un stat moldovenesc, în ciuda diferitor drame și provocări prin care am trecut și trecem. Iar pentru mine personal, această perioadă a coincis cu obținerea studiilor, cu făurirea familiei și creșterea copiilor, cu maturizarea politică. Ca majoritatea absolută a celor de vîrsta mea, sunt inseparabil legat cu amintiri, emoții, regrete, dezamăgiri, dar și recunoștință de această etapă din istoria Moldovei. 

- Care credeți că sunt grijile cele mai mari ale oamenilor din Moldova la această etapă de existență a statului, care este diferența față de celelalte etape și cît de mult pot conta aceștia pe susținerea din partea statului acum?

- Trebuie să recunoaştem că nu ne putem lăuda cu remarcabile rezultate în domeniul economic şi social, la majoritatea indicatorilor fiind cu cel puţin 30 la sută sub nivelul celor din ultimii ani ai perioadei sovietice. O treime dintre cetăţenii Republicii Moldova au părăsit Patria, ceea ce reprezintă o adevărată tragedie naţională.
Cu toate că am dobîndit Independența, noi nu am avut înțelepciunea sau pregătirea suficientă pentru a o valorifica, ne-am grăbit să distrugem sau să ne debarasăm de multe bunuri rămase din perioada sovietică. Primii guvernanți au crezut că se poate de edificat și de început totul de la zero, fără a ține cont de bogata moștenire industrială și agricolă a RSSM. Dar au greșit amarnic. Din anii 1990 încoace, de cînd am alunecat într-o perioadă nesfîrșită de tranziție spre nu se știe ce, cetățenii noștri suferă neîncetat din cauza diferitor probleme economice și sociale. Nu e cazul să repet acum șirul acestor probleme care s-au tot acumulat de-a lungul anilor. Vreau să menționez însă în mod aparte un fenomen nou, care iese în evidență în ultimii ani, mai ales în ultimele luni – teama de conflicte armate. Mai exact, teama de un nou conflict armat în care să fie implicată Republica Moldova. Tot mai multă lume pomenește fraza postbelică – „numai să nu fie război”, „лишь бы не было войны”, deoarece oamenii simt intuitiv că există riscul unor ciocniri interstatale, care să ne afecteze și pe noi, în cel mai direct mod. O asemenea stare de alarmare nu a existat de 25 de ani și datoria conducerii țării, a tuturor instituțiilor statului, e să evite orice fel de implicare a Moldovei în confruntările geopolitice ale altor țări. Pentru că riscurile sunt mai reale decît ne închipuim.

- Într-adevăr , se pare că, actualmente, situația geopolitică, dar și cea din regiunea în care este amplasată Republica Moldova, este cea mai încordată, comparativ cu alte etape din perioada de Independență. Vedeţi riscuri reale pentru Republica Moldova, acum şi în viitor, legate de această situaţie?

- Cetățenii, fără a fi mari analiști politici, înțeleg prea bine cît de tensionată e situația în lume și în regiune în prezent. Marile puteri au intrat în era unui nou război rece și își mobilizează forțele armate, apar noi focare de confruntare în Asia de Est și Sud-Est, în America Latină, e mare tensiune în Estul Europei, mai ales în Ucraina.
În acest context geopolitic exploziv, există un scenariu despre care se vorbește tot mai frecvent – că se dorește amplasarea unor trupe străine pe Nistru, eventual din garnitura militară a NATO, pentru a consolida prezența armată a Occidentului în regiune. Nu este exclus că se intenționează dezghețarea forțată a problemei transnistrene, pentru a provoca Rusia și a crea o nouă zonă de destabilizare. Cineva de peste ocean mută pionii pe tabla de șah geopolitică, iar aici, în Moldova, poate suferi o societate întreagă, poate fi provocată o tragedie ca în 1992, putem pierde vieți omenești. Unica soluţie pentru supravieţuirea ca stat suveran şi independent este neimplicarea în această nouă confruntare geopolitică, cu evoluţii imprevizibile. Republica Moldova trebuie să-şi păstreze statutul său de ţară neutră, să dezvolte relaţii bilaterale avantajoase şi cu Estul, şi cu Vestul. Cea mai mare greşeală va fi dacă Republica Moldova va încerca să facă front comun cu una din părţile acestui nou război rece împotriva celeilalte, adică cu Occidentul împotriva Rusiei – doar echilibrul în politica externă, relaţiile bune bilaterale cu vecinii, cu Rusia, UE, SUA ne pot asigura pacea în Republica Moldova. Consider că acum, cînd țara, clasa politică și societatea sunt dezbinate de două curente geopolitice antagoniste, iar lumea e tulburată de conflicte și dușmănie, există o singură soluție înțeleaptă – să ne concentrăm pe dezvoltarea Moldovei în afara discuțiilor geopolitice. E cazul să adoptăm un moratoriu privind orice dezbateri geopolitice, să liniștim societatea.
Abia după ce vom creşte calitatea vieții și vom reduce nivelul corupției, cînd va fi mai multă liniște și claritate, vom reveni la aceste discuții și dezbateri, dacă va fi cazul. Acum trebuie să lucrăm pentru Moldova, nu pentru integrarea în Vest sau în Est. Numai așa vom putea ajunge la un consens politic național și vom evita să fim implicați în jocuri geopolitice și militare extrem de periculoase. Dar oare este aptă majoritatea parlamentară și opoziția de dreapta să audă un asemenea mesaj?

- Pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova transmite, prin autoritățile sale, mesaje distinct diferite, în interior, dar mai ales în exterior. Despre ce etapă a existenței țării vorbește aceasta?

- Așa se întîmplă atunci cînd unele componente ale puterii statale s-au îndepărtat de popor și de voința acestuia. Fiindcă nu e o problemă cînd autoritățile au opinii diferite, e problemă atunci cînd unele autorități au opinie diferită față de cea a poporului.
Poporul este suveranul statului, cel care este în drept să indice politica internă și externă a țării, așa e? Or, dacă ne uităm la sondaje, vedem că majoritatea cetățenilor doresc menținerea bunelor relații cu Rusia, vor păstrarea neutralității și categoric nu acceptă aderarea la NATO. Ei se consideră moldoveni, vor predarea Istoriei Moldovei în școli, pledează pentru păstrarea statalității moldovenești, doresc relații economice asimetrice cu UE, nu acceptă să plătească miliardul furat. Și acum, dacă ne raportăm la această factologie reflectată de sondajele sociologice, ce constatăm? Că și majoritatea parlamentară, și Guvernul acționează în dezacord cu ceea ce doresc cetățenii. Relațiile economice și de prietenie cu Rusia au fost grav deteriorate, există semnale foarte serioase că se tensionează situația pe Nistru, este agresiv promovat unionismul și predat românismul în școli, prin dezrădăcinarea identității noastre moldovenești, iar plata pentru miliardul furat este pusă pe seama cetățenilor. Iată de ce, repet și insist că trebuie să decidem, întreaga clasă politică, asupra unui moratoriu privind orice subiect de geopolitică și să ne preocupăm de problemele interne. Dacă vom ieși de sub presiunea venită din exterior, de la așa-numiții parteneri de dezvoltare, ne va fi mai simplu să stabilim un dialog echilibrat pe interior și să împăcăm societatea. Altfel, lucrurile vor evolua din rău în mai rău, fiindcă guvernanții se distanțează tot mai tare de necesitățile și de voința poporului. 

- În această perioadă, cetățenii țării au avut, au, vor avea parte de un „președinte al tuturor”? Este posibil? Este necesar? Dar de un „Guvern și un Parlament al tuturor”?

- Cetățenii, în general, oriunde în lume, sunt prea diferiți în preferințele și viziunile lor, mai ales dacă există o oarecare democrație și se permite pluralismul de idei și opinii. Iar într-o țară ca a noastră, eterogenă ideologic, geopolitic, identitar, este imposibil să-i mulțumești pe toți, este ireal să fii perceput ca al „tuturor”, deși un șef de stat trebuie să tindă spre asta, ca spre un ideal de neatins. În asemenea circumstanțe, eu mă axez mai mult pe a fi un Președinte al Moldovei, în interesele fundamentale ale statului. Eu am fost ales de o majoritate substanțială de alegători, care m-au împuternicit să reprezint țara și interesele ei, nu unele sau alte categorii de cetățeni. Așa și procedez, promovez un set de concepte vitale pentru statalitatea, integritatea și identitatea Republicii Moldova și consider că asta e cel mai important, indiferent de imaginea pe care mi-am creat-o în unele cercuri de „elitiști”, care-mi analizează activitatea prin prisma granturilor cu care sunt remunerați pentru „activism civic”.

- De ce a apărut și de ce nu dispare fenomenul separatismului din Republica Moldova? Prevalează motivele interne sau externe?

- E un amalgam de motive, dar este important să înțelegem că separatismul a fost stimulat de politica absolut eronată a primei guvernări moldovenești, care a adoptat un discurs politic oficial prea categoric, radical, chiar xenofob și a provocat reacții exagerate, disproporționate și din partea diferitor minorități etnice. S-a creat un cerc vicios, în care orice afirmație sau acuzație provoca o și mai mare încrîncenare, s-a trecut de la vorbe la acțiuni, iar odată cu primele gesturi ostile, animozitățile au fost greu de oprit. Nu e vina cetățenilor, e vina responsabililor politici din principalele structuri administrative de la începutul anilor 1990. Apoi au fost antrenate și forțele externe în potolirea conflictului inițiat local. Astăzi, cu părere de rău, simt că riscăm să comitem greșeli asemănătoare, la fel de grave, care din nou pot genera neîncredere și ură în relațiile cu Transnistria, cu Găgăuzia, cu diverse minorități etnice din republică. Și de această dată factorul extern care stimulează aceste provocări, prin mîna conducerii de la Chișinău, pare să prevaleze. Apropo, unionismul este astăzi cel mai grav factor destabilizator în Republica Moldova. Această ideologie antistatală poate cauza conflicte sociale, etnice şi poate genera tendinţe separatiste, în caz că unionismul va deveni un curent promovat oficial. Dar vă promit că unioniştii se vor alege cu nimic. Va trece isteria legată de centenarul Unirii, din 2018, va trece şi actuala guvernare, iar statul şi poporul moldovenesc vor rămîne neclintiţi. Voi face tot posibilul ca să fie aşa.

- Schimbarea sistemului electoral este prezentată de către promotorii acesteia drept un punct de la care poate începe o etapă de resetare a societății moldovenești și a statului independent Republica Moldova. Ce garanții instituționale și personale puteți oferi celor care speră că transformările respective vor fi benefice unei vieți mai bune, dar și celor care vorbesc despre eventuale consecințe nefaste?

- Prin votarea sistemului mixt, noi am dorit să le oferim cetățenilor mai multă libertate în alegerea deputaților, deci am oferit mai multă democrație. Inclusiv îi vom putea implica în procesele decizionale pe liderii din raioane, pe reprezentanții diasporei, pe cetățenii noștri din Transnistria. Dacă e să credem în ceea ce ni se spune insistent de cîteva decenii, că mai multă democrație înseamnă alegeri mai corecte și guvernare mai eficientă, atunci sistemul mixt ar trebui să constituie un salt semnificativ înainte în acest sens. Noi le-am oferit cetățenilor oportunitatea să-și aleagă deputații în mod direct, nu doar pe liste de partid și consider că această modalitate complexă e mult mai corectă democratic. Iar viitoarea legislatură, viitoarea guvernare va fi mai reprezentativă pentru țară. Și sper foarte mult că în noua legislatură vom ajunge mai ușor la un consens politic național.

- Cum credeți prin ce se va deosebi cea de a 27-a, eventual, a 28-a și 29-a aniversare a Independenței de actuala? Cu ce poate contribui personal președintele țării la aceste deosebiri?

- Avînd în vedere amenințările la adresa păcii, menționate mai sus, consider că misiunea mea cea mai importantă acum e să descurajez orice tentativă de provocare a unui nou conflict armat pe Nistru. Și îmi doresc foarte mult ca următoarele aniversări ale Independenței să ne găsească mai consolidați și integri teritorial, nu dezbinați și dezintegrați definitiv. Deci, asigurarea păcii, a neutralității și păstrarea statalității constituie prima mea preocupare. Apropo, recent am inspectat poligonul militar de la Bulboaca și alte baze militare, unde le-am amintit ofițerilor de rang înalt că Moldova e un stat neutru și eu nu voi admite ca soldații moldoveni să fie piese în mașinăria vreunui bloc militar, fie el din Vest sau din Est. Iar în caz că Guvernul împreună cu majoritatea parlamentară, motivați din exterior, vor încerca să implice Moldova într-un conflict militar regional ca parte a luptei geopolitice din regiune, atunci eu voi fi nevoit să acționez ferm în apărarea păcii și a securității naționale. În calitate de președinte al Republicii Moldova, împreună cu poporul, vom fi îndreptățiți să demolăm această guvernare prin toate căile posibile, inclusiv să convocăm Marea Adunare Națională și să organizăm proteste non-stop. Noi vrem pace pe meleagul moldav și nu vom permite jocuri tăinuite și periculoase în detrimentul securității cetățenilor Republicii Moldova, iar eu mă voi opune în mod categoric în fața oricăror încercări de a fi antrenați în conflicte sau război. În pofida oricăror presiuni și atacuri politice sau prin mass-media politizată și finanțată de guvernare sau din exterior, eu voi proteja neclintit securitatea și pacea în țară. Totodată, condamn în cel mai categoric mod intenția de lichidare a statalității Republicii Moldova, indiferent de unde vine aceasta, din interior sau din exteriorul țării. Tot felul de grupări, susținute și finanțate în special din afara țării, s-au activizat în ultima perioadă, deși activitatea acestora, reiterez, este una anticonstituțională. Cel mai grav este că aceste grupări, dar și ideile pe care le împărtășesc, sunt reprezentate și în instituțiile statului, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova și Curtea Constituțională. În același timp, poporul Republicii Moldova este împotriva lichidării statului și unirea cu alt stat. Bazîndu-mă anume pe voința poporului, voi bloca și contracara orice tentativă în acest sens. O voi face prin toate instrumentele posibile și sunt sigur că vom reuși să protejăm statalitatea țării. Vom păstra Republica Moldova pentru urmașii urmașilor noștri.

Elena Nistor, IPN