Doar curajul poate aduce schimbarea la Procuratura Generală

Chiar sînt curios să aflu ce face Procurorul General al ţării la serviciu! Cade de dimineaţă în picoteală şi se trezeşte doar atunci cînd îl sună boşii politici? Ca să-i indice pe cine să miluiască sau pe cine să răstignească?

Nici vorbă, atribuţiile Procurorului General al RM sînt fixate clar în Legea cu privire la procuratură. Prima datorie a lui este de a reprezenta procuratura în relaţiile cu alte autorităţi, cu persoane juridice şi fizice. Reiese de aici că dacă oricine dintre noi are o problemă, un necaz mare şi vrea să se plîngă procuraturii ţării, atunci trebuie să-i scrie Procurorului General şi tot de acesta să fie informat ce măsuri s-au luat.

Din păcate, nu se procedează ca la carte, adică după lege. Vă comunicam la începutul lunii trecute că m-am adresat Procurorului General al RM, Cornel Gurin, cu rugămintea de a informa redacţia noastră vizavi de numărul dosarelor intentate pe cazurile de evaziune fiscală şi trimise în instanţele de judecată de către organele procuraturii. Or, urmare a acestor crime financiare anual este furat jumătate din bugetul ţării, după unele calcule mai bine de 10 miliarde lei. Deci, eu mă adresez personal către Procurorul General al ţării, însă, îmi răspunde o oarecare funcţionară responsabilă de corespondenţă. Culmea obrăzniciei, respectiva ne scrie, reţineţi nu Cornel Gurin, care este Procurorul general al ţării şi este obligat de lege să reprezinte exclusiv această instituţie, că Procuratura generală este în imposibilitate de a ne furniza respectiva informaţie. Aceasta în condiţiile în care în aparatul central al instituţiei funcţionează o întreagă subdiviziune de investigaţii financiar-economice.

Nici după ce am publicat materialul dat nu am primit nic io o informaţie în acest sens. Cît priveşte anumite scuze de la Cornel Gurin, nici atît! Se vede că acesta s-a intoxicat rău cu aerul expirat de Ivan Ceban, procurorul RSS Moldoveneşti din anii 80 ai secolului trecut, care speria jurnaliştii cu închisoarea în cazul în care aceştia vor adresa prea multe întrebări sau îl vor critica. Din păcate, actualul Procuror general al ţării ne ignorează nu doar pe noi, jurnaliştii, ci pe oricine sesizează procuratura ţării în legătură cu multiple fărădelegi, nereguli, care, mai grav, sînt săvîrşite tocmai de persoane puse să supravegheze aplicarea legii, să o aplice, precum poliţişti, procurori, judecători.

Bunăoară, la sfîrşitul lunii trecute, serviciul de presă al Procuraturii Generale a anunţat cu mare tam-tam că a fost reţinut un grup de persoane, reprezentante ale unor ong-uri (organizaţii neguvernamentale) care, chipurile, ar fi sustras sume de bani acordate cu titlu de granturi de către Consiliul Europei. Însă, zilele trecute, Violeta Gaşiţoi, avocata uneia dintre cele trei persoane reţinute, a făcut praf din acuzaţiile Procuraturii Generale. Potrivit avocatei, clienta dumisale nici măcar nu a avut acces la finanţele ong-ului pe motiv că în atribuţiile acesteia intra doar elaborarea textelor unor anumite proiecte. Aceasta confirmă documentar că procurorul care a realizat demersul de arestare a recunoscut în instanţa de judecată că persoana învinuită nu a avut acces la finanţele organizaţiei respective.

De asemenea, avocata combate afirmaţiile Procuraturii Generale precum că investigaţiile respective au fost pornite în 2009, ci de abia pe parcursul anului curent. Deşi comunicatul de presă al Procuraturii Generale spune că cei trei reprezentanţi ai ong-urilor au fost surprinşi chiar în momentul în care aceştia împărţeau banii, Violeta Gaşiţoi declară că această instituţie minte şi că clienta dumneaei nu fost surprinsă în flagrant delict. Procuratura a înţeles, se vede, că a dat-o în bară, deoarece reprezentantul ei, care instrumentează acest caz, a fost nevoit să vină cu precizarea la un post TV că au fost filmate cu totul alte persoane decît această învinuită.

La fel, avocata acuză poliţia, procuratura anticorupţie pentru faptul că reprezentanţii acestora au recurs la şantaj, ameninţări în timpul punerii sub bănuială a clientei sale, că aceasta este ţinută în condiţii inumane în izolatorul de detenţie preventivă, susţine că clienta dumisale a fost arestată în condiţii ilegale şi că mandatul de prelungire a arestului a fost emis de către judecătorul judecătoriei Centru al capitalei, Elena Carpenco, cu abateri de la lege.

Multe dintre aceste sfidări ale legii la care s-au dedat poliţiştii, procurorul Ion Neguriţă, care instrumentează dosarul respectiv, judecătoarea, după spusele Violetei Gaşiţoi, au constituit subiectul unui demers expediat conducerii Procuraturii Generale. Însă, Gornel Gurin a procedat ca şi în cazul nostru: s-a spălat pe mîini şi l-a readresat procuraturii sectorului Centru al capitalei. Unde mai pui că sediul procuraturii anticorupţie, după lămuririle avocatei, se află în zona de competenţă a judecătoriei sectorului Buiucani. Deci, în loc să analizeze personal acuzaţiile grave aduse de avocată, Procurorul General n-a găsit altceva de cuviinţă decît să paseze acest demers inferiorilor lui din sectorul Centru al capitalei.

Potrivit lui Roman Zadoinov, avocat, expert în drepturile fundamentale ale omului, cazul acesta nu este unic în ţara noastră. Oricine dintre noi poate fi arestat şi ţinut luni şi ani în şir în locurile de detenţie preventivă, deoarece nu există transparenţă în activitatea organelor procuraturii. Nici chiar avocaţii, spune dumnealui, nu acces la dosare. Mulţi oameni nevinovaţi, mai precizează dumnealui, arestaţi de procurori în baza unor dovezi false, nu suportă condiţiile inumane şi se sinucid. Astfel, după unele date de care dispune avocatul, anual, 35-40 de persoane arestate îşi pun capăt zilelor în instituţiile penitenciare. Se întîmplă de mute ori că persoana este arestată la insistenţa organelor procuraturi în baza unor dovezi fabricate, ţinută în „paraşă” 1-2 ani, după care este eliberată. Unii procurori îşi mai ceri scuze, alţii nici atît, dar la ce bun toate acestea dacă viaţa omului a fost distrusă, iar sănătatea ruinată?

Cînd se vor învăţa procurorii noştri mai întîi să-şi cîntărească dovezile, să le verifice încă o dată şi doar după aceasta să ceară arestarea omului? Speram că aceasta se va întîmpla odată cu numirea lui Cornel Gurin în funcţia de Procuror general al RM. Personal am investit multă încredere în această persoană. Ştiam că a activat în una din segmentele societăţii civile, ADEPT, l-am auzit vorbind cu competenţă la diverse foruri pe marginea perfecţionării organelor de justiţie, legislaţiei. Încît se părea că o persoană mai potrivită pentru postul de Procuror General al ţării nici nu există.

Din păcate, am greşit. Roman Zadoinov consideră că pentru a curăţa mediul lîncezit care învăluie organele procuraturii ale ţării este nevoie ca drept Procuror General al ţării să fie numită o persoană care se remarcă nu doar prin nivelul înalt de cunoştinţe juridice, ci şi prin curaj, ca să poată înfrunta colegii lui compromişi, să aibă însuşiri necesare pentru a lupta cu acest sistem corupt. Spre regretul celora care au sperat în Cornel Gurin, actualul Procuror General nu a demonstrat aceste calităţi.

Vlad LOGHIN