Parlamentul European este profund îngrijorat de situaţia libertăţii mass-mediei în Uniune şi denunţă violenţele, hărţuirea şi presiunile cu care se confruntă jurnaliştii, se arată într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă al Legislativului european, libertatea mass-mediei în Europa s-a deteriorat, eurodeputaţii deplîng hărţuirea jurnaliştilor şi atacurile asupra lor, în special din partea politicienilor. Europarlamentarii cer Comisiei Europene să evalueze în mod regulat nivelul de interferenţă al Guvernelor şi transparenţa structurilor de proprietate şi pentru mass-media controlată de Guvern, avertizînd că pentru propaganda politică nu se acordă fonduri ale Uniunii.

Într-o rezoluţie adoptată Miercuri cu 553 voturi pentru, 54 voturi împotrivă şi 89 abţineri, PE, reunit în sesiune plenară la Bruxelles, atrage atenţia asupra „încercărilor Guvernelor unor state membre de a reduce la tăcere mass-media critică şi independentă şi de a submina libertatea şi pluralismul mass-mediei”.

Eurodeputaţii sunt deosebit de îngrijoraţi de situaţia mass-mediei publice din unele ţări ale Uniunii, unde mijloacele de comunicare în masă au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.

Deputaţii subliniază că libertatea mass-mediei, pluralismul, independenţa şi siguranţa jurnaliştilor sunt elemente esenţiale ale dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi sunt vitale pentru funcţionarea democratică a Uniunii şi a statelor sale membre. „Libertatea mass-mediei a fost afectată în ultimii ani”, avertizează rezoluţia, iar epidemia de COVID-19 a agravat această deteriorare.

O mai bună protecţie a jurnaliştilor, în special a femeilor

Eurodeputaţii consideră că „s-a dezvoltat un model de intimidare din ce în ce mai extins care vizează reducerea la tăcere a jurnaliştilor”. Ei citează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia şi a lui Jan Kuciak şi a logodnicei sale drept un exemplu al riscurilor cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţie. Deputaţii le solicită personalităţilor publice să nu denigreze jurnaliştii şi insistă asupra obligaţiei legale de a ancheta toate atacurile. Parlamentul subliniază că jurnalistele sunt deosebit de vulnerabile şi ar trebui să beneficieze de protecţie suplimentară.

Concentrarea excesivă a mass-mediei ameninţă pluralismul

Rezoluţia constată că pluralismul este în pericol atunci cînd proprietatea asupra mass-mediei este concentrată în mîinile unui număr prea mic de persoane. În aceste condiţii, este mai dificil să se combată răspîndirea dezinformării. Deputaţii solicită ca ţările Uniunii să ia măsuri pentru a evita concentrarea excesivă a proprietăţii asupra mijloacelor de comunicare şi pentru a garanta transparenţa. Ei critică Guvernele pentru faptul că se amestecă invaziv în publicitatea publică. Deputaţii mai subliniază că fondurile Uniunii nu pot fi cheltuite în favoarea mass-mediei controlate de stat sau pentru propaganda politică.

În acest context, Parlamentul invită Comisia Europeană ca, în raportul său anual referitor la situaţia statului de drept în Uniune, să evalueze pentru fiecare stat membru gradul de transparenţă al proprietăţii asupra canalelor de presă şi nivelul de interferenţă al Guvernelor şi al actorilor privaţi în sector. Deputaţii subliniază că încercările de a îngrădi libertatea şi pluralismul mass-mediei trebuie considerate un abuz de putere grav şi sistematic şi o încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii.

Discursurile de incitare la ură şi dezinformarea online

Eurodeputaţii doresc un cadru juridic mai solid pentru a preveni şi contracara răspîndirea discursurilor online de incitare la ură. Ei doresc şi o mai bună colaborare între platformele online şi autorităţile de aplicare a legii. Deputaţii subliniază că acţiunile voluntare ale platformelor sunt „necesare, însă în continuare insuficiente” pentru a combate dezinformarea, conţinutul ilegal şi interferenţele străine. Cu toate acestea, ele „nu trebuie să devină organisme private de cenzură”, iar eliminarea conţinuturilor ilegale trebuie să facă întotdeauna obiectul unor măsuri de protecţie.

În fine, textul adoptat evidenţiază preocupările legate de interferenţele străine în procesul democratic, care au drept scop polarizarea opiniei publice şi anularea pluralismului. Textul mai avertizează cu privire la consecinţele potenţial dăunătoare ale manipulării informaţiilor referitoare la pandemia de COVID-19.