Celebrate de Aristotel, considerate animale sacre de Cleopatra şi studiate de Darwin, rîmele joacă un rol esenţial pentru sănătatea solurilor şi a biodiversităţii. Însă supravieţuirea lor este în prezent ameninţată, în special de agricultura intensivă, informează Vineri AFP, potrivit agerpres.

”Oamenii sunt sensibili faţă de situaţia unor animale precum cîinii şi pisicile. Eventual, şi de cea a elefanţilor, delfinilor şi lupilor, pentru că ele le reamintesc, vag, de un desen animat. Însă, în cazul rîmelor, cum ar putea ei să le cunoască cu adevărat, în contextul în care trăiesc departe de pămînt?”, s-a întrebat scriitorul şi fostul agronom francez Christophe Gatineau, care a publicat în luna Aprilie, în Franţa, cel de-al doilea studiu al său dedicat acestor nevertebrate.

Funcţia lor este însă una primordială. ”Sunt ingineri, agenţi de digestie, alimentatori, plugari şi factori de întinerire ai solurilor şi reprezintă, astfel, baza ciclului de nutriţie”, a declarat autorul francez, în vîrstă de 61 de ani, a cărui primă carte, intitulată „Eloge du ver” şi publicată în 2018, s-a bucurat de mare succes în librăriile din Franţa.

Cristophe Gatineau, fiu al unor agricultori devenit scriitor, îşi hrăneşte astăzi pasiunea pentru grădinărit în Haute-Vienne, un departament din centrul Franţei. În fiecare zi, cu ajutorul unei sape, se întîlneşte cu animalul său preferat, ieşit din adîncurile pămîntului.

„Am avut un contact”

Însă, precizează el, există mai multe feluri de rîme. În Franţa trăiesc 150 de specii, iar la nivel mondial există 6.000-7.000 de specii. Dintre cele mai frecvent întîlnite, se remarcă viermii epigeici din stratul de suprafaţă (denumiţi şi „viermi de compost”), viermii endogeici (care rămîn în sol) şi viermii anecici (care trăiesc la o adîncime mai mare în sol).

„Rîmele sunt starurile solului. Prin galeriile lor verticale, apa poate să se infiltreze, deci au impact direct asupra porozităţii solurilor. Participă şi la reciclarea nutrienţilor pentru hrănirea plantelor cu ajutorul excrementelor lor”, a explicat agronomul francez.

Cristophe Gatineau, născut într-o zonă rurală îndepărtată din Vestul Franţei, spune că pasiunea lui pentru rîme s-a născut în urma unei întîlniri mai puţin obişnuite.

„Am văzut, într-o dimineaţă, o rîmă, am observat că avea un fir de iarbă în cavitatea bucală și, dintr-o prostie, am tras de fir pentru a-l scoate. Dintr-o dată, deşi a durat doar o sutime de secundă, am avut un contact: cînd am vrut să-i iau firul de iarbă, rîma a avut o mică mişcare de recul, mi-a spus ‘nu’. M-am tras un pas înapoi şi începînd din acel moment am început să scriu despre rîme şi să apăr cauza lor”, a dezvăluit specialistul francez.

De atunci, Christophe Gatineau a îmbrăţişat rolul de „avocat al anelidelor”, înfiinţînd un blog, publicînd cărţi şi expediind scrisori politicienilor.

Statut juridic

Situaţia este gravă, a subliniat el: ”Cînd eram mai tînăr, exista multă viaţă în soluri, în apă, totul părea etern, stabil. Dar apoi, într-o zi, a existat mai puţină viaţă şi rîmele au început să dispară. Într-o singură generaţie (…), toate imaginile din copilăria mea au dispărut”.

Cauza ar fi, după părerea lui, dezvoltarea practicilor agricole. ”Începînd din momentul în care solurile sunt lucrate regulat, cînd produsele chimice sunt utilizate, atunci bineînţeles că nu este o situaţie propice pentru rîme”.

„Există o otrăvire pe termen lung şi ele mor de foame. Pentru a preciza un ordin de mărime, pot să vă spun că în solurile cultivate, în urmă cu 50-60 de ani, populaţia estimată era de 1 tonă de animale vii (la hectar), dar în prezent s-a ajuns la doar 200 de kilograme, uneori chiar mai puţin de atît”, a adăugat Cristophe Gatineau.

Schimbările climatice joacă şi ele un rol, întrucît „pentru ca rîmele să poată să se hrănească şi să trăiască corect, au nevoie de un anumit prag de umiditate în aer şi în sol”.

Primul pas pentru a oferi şanse mai bune de supravieţuire acestor nevertebrate ar fi înfiinţarea unui statut juridic, estimează fostul inginer agronom.

„Rîma nu există din punct de vedere legal. (…) Începînd din momentul în care legea o va recunoaşte, vom putea, probabil, să dezvoltăm utilaje agricole mai bune, să evaluăm pesticidele etc. Baza constă în recunoaşterea lor. Altfel, ele nu există”, a subliniat Cristophe Gatineau.