Un trio de cercetători suedezi a scos la lumină resturile fosilizate ale unei ferigi a cărei vîrstă a fost estimată la nu mai puţin de 180 de milioane de ani. Benjamin Bomfleur şi Stephen McLoughlin de la Muzeul Suedez de Istorie Naturală şi Vivi Vajda de la Universitatea Lund au anunţat în revista de specialitate Science că fosila a fost atît de bine conservată încît în urma analizei microscopice aceştia au putut reconstitui structura ADN a acesteia.

Feriga datînd de la începutul Jurasicului a fost conservată în urma precipitaţiilor minerale a soluţiilor sărate hidrotermale, precipitaţii ce au inchis organismul viu pe atunci într-o veritabilă carapace anaerobă. Deşi extrem de mică (5,8 x 4,1 cm), fosila este atît de bine conservată încît cercetătorii au putut identifica citoplasma celulelor, nucleu şi chiar cromozomii.

Interesant este că atunci cînd au comparat rezultatele cu cele ale unei rude moderne a ferigii cu pricina (Osmundastrum cinnamomeum), plantă ce şi-a cîştigat deşa renumele de fosilă vie după ce originea sa a fost datată la 75 de milioane de ani, cercetătorii au observat că acestea sînt aproape identice. Este ceea ce oamenii de ştiinţă suedezi au numit o dovadă clară de stază evoluţionară. Practic, în ultimii 180 de milioane de ani, planta nu a evoluat aproape deloc. Este o dovadă extraordinară a modului în care evoluţia lucrează de-a lungul eonilor geologici.

Decoperirea unei asemenea plante fosile, în condiţii de conservare atît de bune, este un eveniment extrem de rar, cercetătorii subliniind în studiul lor că familia ferigilor are o vîrstă de cel puţin 380 de milioane de ani.

Adrian NICOLAE
Ştiinţă&Tehnică