Europa şi Marea Britanie au nevoie disperată de energia Moscovei pe măsură ce oferta globală se restrînge, a avertizat Kirill Dmitriev, şeful fondului suveran rus şi unul dintre oamenii cei mai de încredere ai lui Vladimir Putin, care a reprezentat Kremlinul în negocierile cu SUA pentru încheierea războiului din Ucraina, relatează POLITICO.

„Rusia va primi cu siguranţă multe solicitări din partea Europei şi a Marii Britanii şi va decide dacă le va onora sau nu”, a declarat Dmitriev, la o reuniune a Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor din Rusia, potrivit agenţiei de stat RIA Novosti. „Previziunea noastră este foarte clară: Europa şi Marea Britanie vor implora pentru resursele energetice ruseşti”, a adăugat el.

Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiţii Directe, a afirmat că preţul petrolului ar putea sări la 150-200 de dolari pe baril, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu zguduie pieţele energetice globale, avertizînd asupra unei „crize energetice extrem de grave” pe care Europa nu este pregătită să o gestioneze.

El a susţinut, de asemenea, că Occidentul „s-a împuşcat singur în picior” prin reducerea dependenţei de energia rusă după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022.

Dmitriev, un emisar economic al Kremlinului din ce în ce mai vizibil, care a negociat cu SUA în legătură cu războiul din Ucraina, şi-a intensificat mesajele în ultimele zile, prezentînd Rusia ca fiind indispensabilă pentru pieţele energetice globale pe măsură ce oferta se restrînge şi susţinînd că sancţiunile occidentale au avut un efect contrar.

Declaraţiile sale optimiste vin pe fondul creşterii vertiginoase a preţurilor la energie, pe măsură ce blocada Iranului asupra Strîmtorii Ormuz perturbă fluxurile de gaz natural lichefiat şi împinge preţul ţiţeiului spre 100 de dolari pe baril, alimentînd temerile în legătură cu un şoc economic mai amplu.

Pînă în prezent, Bruxellesul îşi menţine poziţia. „Nu există cale de întoarcere la dependenţa de energia rusă”, a declarat săptămîna aceasta comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, insistînd că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” de la Moscova.