Explozie a exporturilor

Luna octombrie, curent, a fost una fantastică pentru exporturile noastre. Agenţii economici din ţară au vîndut peste hotare mărfuri în valoare de aproape 225 milioane de dolari SUA, sau cam 3 miliarde de lei moldoveneşti! Este cel mai mare volum al exporturilor realizat într-o singură lună din istoria Republicii Moldova. Pentru comparaţie, în octombrie 2008, an în care se consideră că a fost înregistrat cel mai înalt avînt ale economiei RM înainte de izbucnirea crizei financiare mondiale, valoarea exporturilor se ridicase la puţin peste 150 milioane de dolari SUA. Doar creşterea fluxului de mărfuri moldoveneşti peste hotare în raport cu luna precedentă a fost de aproape 15 procente, la fel. o cifră record în istoria exporturilor noastre.

O altă performanţă a exporturilor noastre este valoarea lor înregistrată în cele 10 luni de la începutul anului de faţă, tocmai 1miliard 944,2 milioane de dolari SUA sau echivalentul a mai bine de 25 miliarde de lei moldoveneşti. Ceea ce înseamnă un nou record în istora ţării noastre şi un salt uriaş de aproape 11 procente în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut.

Dar, ţin să vă amintesc că agenţii economici şi-au desfăşurat activităţile de export în condiţiile embargoului aplicat de Rusia la importurile de produse agricole, de băuturi alcoolice, care reprezintă cam o treime din fluxul mărfurilor moldoveneşti desfăcute pe pieţe externe. Astfel, după calculele Ministerului Agriculturi şi Industriei Alimentare, paguba totală provocată de restricţiile ruseşti, se ridică la 60 milioane de dolari SUA. În consecinţă, am vîndut în cele 10 luni ale anului de faţă cu 1,5 la sută mai puţine mărfuri pe piaţa rusă faţă de aceeaşi perioada a anului trecut. Ritmul evoluţiei exporturilor către cea mai mare piaţă din Comunitatea Statelor Independente(CSI) a cedat cu 4 procente. În doar o lună, octombrie! Poate şi aceasta este o explicaţie la încetinirea abruptă a ritmului de creştere a exporturilor moldoveneşti către CSI, de la 3,4 procente, în septembrie, pînă la 0,9 la sută, în octombrie, curent.

În ciuda embargoului rusesc, exporturile moldoveneşti, după cum am relatat la început, au atinse cote record. Poate o să vină timpurile, cînd o să le mulţumim liderilor de la Kremlin pentru că au închis porţile pentru mărfurile moldoveneşti. În felul acesta, ei i-au scos din amorţeală pe mulţi producători de ai noştri care se deprinseseră cu piaţa de la Răsărit şi i-au determinat să caute alte pieţe de desfacere. Bunăoară, cum este cea a ţărilor din Uniunea Europeană, care a absorbit de la începutul anului curent aproape 47 procente din exporturile moldoveneşti.

În cele 10 luni, producătorii moldoveni au reuşit să comercializeze în ţările UE produse în valoare de aproape 910 milioane de dolari SUA, cam cu 11 procente mai mult decît anul trecut. O asemenea reorientare masivă a exporturilor moldoveneşti a fost în măsură nu doar să compenseze pierderile cauzate de restricţiile ruseşti, ci şi să le ridice la un nivel nemaicunoscut pînă acum.

Un alt efect al embargoului rusesc ar fi căderea ponderii exporturilor către piaţa de Răsărit în raport cu cea din Apus. Concret vorbind, exporturile Moldovei cu destinaţia UE sînt cu 8 procente mai mari decît cele către CSI. Vorba mai veche, tot răul este spre bine!

Este adevărat că agenţii noştri economici au început să tragă lecţii după ponoasele cu recesiunea din Uniunea Europeană, cu mofturile politicienilor ruşi şi s-au pornit prin lume să identifice şi alte pieţe în afară de aceste două. Căutările le-au adus rezultate bune. Dovadă este că exporturile către Turcia au crescut de 2,5 ori, către Elveţia, de 6,1 ori, către Noua Zeelandă cu 43 procente. Astfel încît fluxul de mărfuri moldoveneşti către pieţele terţe, adică altele decît cele ale ţărilor CSI şi UE, s-a extins cu mai bine de 15 procente. Dezvoltarea acestei tendinţe conferă mai multă siguranţă exporturilor noastre.

Care mărfuri moldoveneşti au cele mai mare căutare în afara ţării? Dacă analizăm lista acelor aproape 65 de tipuri de produse pe care le vindem pe pieţele străine, vedem că doar 6 din ele reprezintă mai bine din jumătatea exporturilor, aproape 55 procente. Astfel, în 10 luni, întreprinderile din ţară a expediat peste hotare îmbrăcăminte în valoare aproape 217 milioane de dolari SUA, care  reprezintă 11,2 procente, cea mai mare pondere în volumul total al exporturilor. Cu doar 3 milioane de dolari SUA mai puţin valorează cantitatea de legume şi fructe comercializată în străinătate. Este un fapt meritoriu pentru exporturile noastre că am reuşit să vindem peste hotare maşini şi aparate electrice în valoare de peste 200 milioane dolari SUA, care reprezintă cea de-a treia pondere după mărime din exporturi. Adică, am obţinut din comercializarea pe pieţe externe a acestor mărfuri industriale mai mulţi bani decît din vînzarea băuturilor alcoolice, 193 milioane de dolari SUA, care, tradiţional, sînt considerate drept simbol al exporturilor moldoveneşti.

Printre primele şase produse cu cele mai mari contribuţii la formarea exporturilor ţării mai figurează seminţele şi fructele oleaginoase cu o pondere de 6,2 procente, sau cu valoare de aproape 143 milioane de dolari SUA şi, desigur, cerealele. În acest an, cu cea mai mare roadă din ultimul deceniu, am reuşit să mărim exportul de grîne de aproape 3 ori! Ţăranii noştri au vîndut cereale de aproape 110 milioane de dolari SUA, sau 5,6 procente din exporturi.

Deşi în agricultură activează mai bine de o treime din numărul lucrătorilor din economia ţării, totuşi nu materia primă agricolă, adică recolta din ogoare, livezi, vii, alcătuieşte esenţa exporturilor moldoveneşti. Chiar şi o analiză superficială a primelor 6 mărfuri, care reprezintă 55 procente din exporturi, arată că produsele fabricate, adică îmbrăcămintea, maşinile şi aparatele electrice, aceleaşi băuturi alcoolice, sînt cele mai solicitate pe pieţele externe, mai bine de 30 procente. Este un indice că economia noastră se modernizează, se dezvoltă.

Vlad LOGHIN