La un an de la izbucnirea conflictului în Ucraina de est, economia Rusiei prezintă cîteva cifre foarte îngrijorătoare pentru Vladimir Putin. Ţara se îndreaptă spre recesiune, profiturile Gazprom s-au prăbuşit, preţurile alimentelor au crescut cu 20% şi pentru prima oară după 2009 guvernul apelează la rezerve. Sancţiunile Occidentului şi scăderea preţului barilului sînt principalele cauze care au afectat economia rusă în ultimul an. Ca să arate că încă este puternic şi că nu se sperie de ameninţările din exterior, Putin ameninţă că va apăsa butonul nuclear. Să fie acesta un act de kamikaze, se întreabă jurnalistul Ivan Sukhov, în “Moscow Times”.

„Oricine nu se uită la ţară prin fereastra de închisoare a televiziunii ruseşti de stat vede foarte clar tentativele ridicole ale Moscovei de a ascunde lipsa unei agende naţionale semnificative în spatele faţadei pretenţioase a Olimpiadei, războaielor din Georgia şi Donbas, anexarea Crimeei, tentativele ostentative de a rezolva problema Siriei şi participarea sa în grupul celor şase state care negociază cu Iranul programul nuclear al acestei ţări”, scrie jurnalistul, care este specializat pe conflictele dintre Rusia şi statele foste membre ale URSS.

Administraţia de la Kremlin este oarbă sau se comportă ca şi cum nimic nu s-ar întîmpla. Mai deunăzi, Banca Mondială a prezentat un raport în care arată că economia rusească se va contracta mai mult decît se anticipase din cauzele menţionate mai sus. Conform scenariului de bază al instituţiei financiare internaţionale, care pleacă de la ipoteza că preţul barilului petrolului va rămîne în jurul valorii de 53 de dolari, Produsul Intern Brut al Rusiei se va contracta cu 3,8% în 2015 şi cu 0,3% în 2016. Noile prognoze sînt mai pesimiste decît cele din luna decembrie, cînd BM estima că economia rusească se va contracta cu 0,7% în 2015, dar va creşte cu 0,3% în 2016. Dacă preţul barilului se va situa în jurul valorii de 45 de dolari, economia Rusei se va contracta cu 4,6% în 2015. În caz că acesta va fi mai ridicat, la 65 de dolari, contracţia se va situa la nivelul de 2,9%. Banca Mondială susţine că aplicarea graduală a sancţiunilor Occidentului după anexarea de anul trecut de către Rusia a Crimeei va fi resimţită timp de mai mulţi ani.

“Izolarea de activităţile economice internaţionale, de genul tranzacţii comerciale şi bancare, care sînt cruciale pentru creşterea economică a unei ţări, s-a dovedit a fi foarte dăunătoare pentru economiile vizate chiar dacă şi cei care impun sancţiunile suferă într-o oarecare măsură de pe urma oportunităţilor de tranzacţionare pierdute cu ţara sancţionată”, se arată în raportul Băncii Mondiale. Totodată, Banca Mondială a avertizat că reducerea investiţiilor reprezintă un risc major la adresa creşterii economice pe termen mediu. Potrivit estimărilor băncii, ieşirile de capital din Rusia ar putea să se situeze la 80 de miliarde de dolari în 2015, după ce în 2014 ieşirile de capital s-au situat la 151 miliarde de dolari.

Principalul venit din exterior al Rusiei a fost pus în pericol de evoluţia nefavorabilă, pentru Moscova, a preţului petrolului. Gazprom, gigantul de stat, a raportat o scădere cu 70% a profitului net în 2014, ajungînd la 3,3 miliarde de dolari. La baza acestei prăbuşiri a contribuit şi scăderea rublei, care s-a depreciat cu 40% în ultimele şase luni. Practic, profitul mai mic înseamnă dividend mai scăzute, deci bani mai puţini pentru acţionarul majoritar, statul rus. 60% din veniturile la buget ale Rusiei se bazează pe vînzarea de hidrocarburi în afara ţării. Amploarea scăderii veniturilor a fost remarcată de The Wall Street Journal, care spune că deficitul bugetar a crescut de la 4,2% din PIB în ianuarie la 10,5% din PIB în februarie. Din această cauză, pentru prima oară după 2009, an cînd efectele crizei economice globale s-au simţit din plin, guvernul apelează la rezervele de aur şi de valută. Astfel, în săptămîna trecută s-a constatat că rezervele băncii centrale au scăzut cu 6,3 miliarde de dolari, pînă la 356,7 miliarde de dolari, nivel mai mic decît în 2007.

Ca să împiedice prăbuşirea rublei, banca centrală a Rusiei a luat o decizie extrem de dură, şi anume a crescut la finele anului trecut dobînda de politică monetară de la 11,5% la 17%. Asta se traduce în scumpirea creditului, ceea ce va duce la o îngreunare a investiţiilor, care în final se va afecta dezvoltarea economică.

Criza economică se simte masiv în Rusia. Inflaţia este galopantă, sărind de la 5% la 15%, salariile se reduc, iar ruşii sînt nevoiţi să reducă consumul şi să aloce pînă la 55% din venituri pentru alimente, faţă de 45% cît dădeau în toamnă. Guvernul a anunţat la mijlocul lunii ianuarie noi politici de austeritate, care ar putea conduce la tăierea cu 10% a cheltuielilor din toate domeniile, mai puţin la apărare, sector considerat prioritar de Moscova.

Cristian CREŢU, Cotidianul.ro